Archive for Mai 15th, 2009

Parisian Skies

coldy-september

Parisian Skies…
Shadows beneath your eyes
All we have is now and the arc of your brow

iti ziceam la un moment dat dintr-o inconstienta temporala ca imi parea atat de bine ca te-am cunoscut la varsta cand nu mai erai nici tinerica dar parca nici nu te-au atins atat de mult ridurile, grijile… Dar nu ma ascultai. Erai prinsa in obsesiile si temerile tale: sa ai, sa fii, sa ajungi, sa-ti ajunga… Il iubeai pe L. si sufereai zilnic. Nu cred ca poti sa stii cat de dulce erai in amarul tau inghitit sec. As fi vrut sa fi fost acolo, sa-ti spun ca-mi pasa. Stiu ca nu se vedea de dupa propriu-mi gard ca si eu iubeam pe A.; sufeream amandoi ca prostii. Eram impreuna dar separati si nu vorbeam despre asta. Nu stiu daca am sa mai traiesc asta vreodata. Ce aveam eu in plus fata de tine era ca stiam ca va trece, pentru ca mai fusesem acolo, erau insa zile cand tu de abia te ascundeai, si probabil pe ascuns si plangeai… ah! cat te iubeam pentru asta. Si nu trebuia decat sa am rabdare. Apoi ne-am indepartat, amandoi. Ti-am zis ca o sa ajungem la stirile de la ora 5. Sunt atat de multe momente pe care am sa le uit, tu nu. Tii minte cand treceam amandoi pe sub valurile de langa digul (din fata liceului), cand te certai cu A. ca gainile pe teritoriu, cu cata pasiune m-ai sarutat prima data in Pulse, ce nervoasa si invidoasa erai cand ma duceam tot acolo sa ma imbat si sa dansez, cat ne mai plimbam … oho! atat de mult prin parcuri si stateam pe banci, te pizdishi degeaba acuma cu masina – e utila dar stii ca e o corvoada, cand am mers pe jos pana la OnPlonje Jr. si tipai la telefon ca nu, ca locul tau e langa mine, si ce mai fugeam de tine, urland si coborand din masina, si pe urma ma intorceam, venind la film totusi, savurandu-l, cand ma sunai de pacalici de pe telefonul de munca si ne certam pe tot felul de rahaturi ba ca-i stanga, ba ca-i dreapta si-mi aduceai mancare de la autoservire la birou. Si te-am pus sa asculti Interpol si te mirai. Ce este in poze am sa-mi aduc aminte. Cand imi faceai unele-n pat intr-un tricou rosu si te certai pana la plans pe parcare cu o vecina :) si racisei si vroiai sa-ti fac frectie cu spirt si ma exaspera ca facusei o facultate si … baremi atunci am putut sa am grija de tine fara sa ti se auda gura. Cand ne-am revazut dupa ce ne-am despartit de tot iti venea sa zambesti dar te stapaneai, mie mi se vedea burta, si nu mi-ai mai tinut mana langa sanul stang ca atunci cand nu mai vroiai sa-mi dai drumul si eu vroiam sa plec acasa, si calculatorul se repara in ore, in ore!… Si ochii aia ai tai frumosi pe care n-am stiut niciodata sa-i apreciez. Pozele tale de pe hi5, in care nu apare nici un baiat, te vor duce in Thailanda.

Mi-a luat doi ani ca s-o uit pe Andra, era intim vorbind atat de importanta pentru mine. Desi era invers. Si-am zis ca o sa tot scriu, macar prosteala noastra cu tenta de (c) pe care n-am s-o trec aici fiiind doar de-un … bot. Urmatoarea va fi si mai serioasa.

Your loss was mine too

.