Postul din 10 iunie 2013

Când o să mă fac mare nu vreau să fiu niciodată gagică. Viaţa lor e muuuuult mai grea şi timpul este MULT mai nemilos cu ele. Să fii un exemplar frumos doar pentru 10-15 ani – şi asta să-ţi definească aşa mult identitatea – ca apoi patina să ţi-o răpească la schimb cu nişte scutece nu este corect. O recupera maternitatea… dar cât? Bineînţeles, frumuseţea vine din interior… bla-bla… ca şi urâţenia de altfel :) Plus la pachet, în colţul ăsta de lume, munca dublă: şi la serviciu şi acasă. Pen’ce, zău?! Şi să ai controlul asupra sexului e ca şi cum ai avea controlul asupra telecomenzii la televizor: important e conţinutul emisiunilor de fapt, başca că-i o relaţie de simbioză necesară aşa că n-ai căştigat mare lucru. Nu, mulţumesc. Şi nici “în viaţa următoare” – mulţumesc anticipat.

4 Comments

 Add your comment
  1. Nenea, unde ai ascus punctul si virgula? De cate ori citesc cate un post de-al tau, pana sa ma ia fiorii de gustul fain al stilului de a scrie, mi se impleticesc ochii in gasitul sensului frazelor. Fii scurt si direct. Este sexy :)

  2. ar fi misto sa fie rescrise. mi-e si lene si nici nu stiu inca sa fac asta :) multam de feedback.

  3. hmmm, cam superficiala “profunzimea” analizei tale.
    vorbeam in weekend de valoarea unei persoane care era quantificata inclusive in looks. nu am fost de acord nici atunci nici acum. looks do not matter. am citit postul tau si ma gandeam ca la fel simt eu cand ma gandesc la a avea un handicap fizic. oroare, groaza, compasiune si de fapt, pic de intelegere.
    chestia cu pampersii este discutabila, la fel si cu transformarea fizica. burtica se face si de la bere. femeie este misto sa fii, mama este misto sa fii. sunt chestiile care te feresc de la superficialitatea asta… pura, masculina.

  4. rux, vb in 5-7 ani, u’r still young. looks do matter, doar ca șublerul nu e in revistele de moda, e personal. cel putin la nivel de

Leave a Comment

Your email address will not be published.