Archive for Mai 28th, 2018

Postul din 28 mai 2018

Sunt la Constanța. Fluctuez între cele două orașe fără mult sens.
Anxietatea zilnică este la un nivel care devine din ce în ce mai greu de suportat. Râzi de ăia pățiții… râzi! Nu că aș fi râs, dar acum îi înțeleg și mai bine. Vorba unei vechi “butade”: sunt de preferat anti-depresivele pe termen lung anxioliticelor de moment. Nu iau nici unele, deși poate că sunt un caz, nu clinic, da’ de băgat în seamă. Partea cea mai urâtă este pierderea sensului, care pur și simplu nu e. Nu că ar fi prima oară când se întâmplă asta, dar e din ce în ce mai. Sperie un pic. Toate șmecheriile de adus bunăstarea mentală: efort fizic, lumină, oameni, bucurii sau sarcini simple, odihnă – merg. Până a două zi. Mă gândesc dacă o terapie mai îndrăzneață ar fi de explorat – și tot alternativă (nu sunt convins că îmbibarea creierului într-o baie de anumit redezechilibrator e cea mai bună strategie pentru cazurile în care adultul e încă funcțional). Probabil terapia psihologică ar fi o bună cârjă, oricum o dai. Nu știu dacă o să ajung sau nu să-mi înțeleg reticiența în ceea ce o privește. Pasămite e frica de eșec, ca și-n dragoste.

Dar o reinventare cu creionul pe hârtie… eh, cum ar fi?