Category: post pt sufletul meu

Secretul fericirii

Am descoperit secretul fericirii (mele): expunarea optimă la 100k+ de lucși solari și o temperatură ambientală temperată. Că hrană-i (din abundență, chiar).

daylight-lux

Doar că pizda fericirii e un rezultat al întregului ciclul. Ar fi o chestiune foarte şmecheră să încerc să-l rup prin expunere îndelungată la respectivii parametrii. Acum îmi înţeleg depresiile, toanele, perioadele bune de muncă şi alte sinosoide şi fluxuri care depind de acest ciclu. Mi-a luat 8 ani ca să ajung aici la înțelepciunea asta, și nu cred că este forma finală, dar cred că este una foarte bună. 90%.

Melcul și buni

Aceste două dialoguri sunt imaginare și voit reprezentative.
 

– Buuuuni, vinooo repede să vezi! Buniii, vino-vino…
– Stai…, bunica nu se mişcă din grădină.
– Buni, uite un meeelc! Haha… buni uite cum e. Şi-l arată cu degetul.
– Da, măi buni.
– Buni, hihi… uite cum se târăşte. Îiiiihh. Buni, vinooo. Ce melc mare! Se apropie şi mai mult.
– Îhhh… ce ochi are! hihihi… Buni şi acolo e casă lui, în scoica aia?
– Da.
Linişte.
– Ce faci acolo? se asigură bunica, plivind în continuare.
– Buni, ăsta e un melc mare?
– Da, e un melc destul de mare, hai joacă-te acolo frumos. Să nu-i faci ceva, da?
– Nuuu…, mai stă câteva secunde şi-i încearcă cochilia cu degetul. Melcul îşi retrage coarnele.
– I-e tare scoica. Buniii, uite cum scoate ochii, hihi… Haha, râde cu toată gura. Dar el vede ceva cu ochii ăia?
– Vede, buni, aşa are el ochii alungiţi.
– Ce haios e. Uite buni mai e unul! :)

 

– Buuuni-buni-buni… uite un melc mare, ce mare e! Buni vino repede să vezi!
– Da, buni, e un melc.
– Buni, e un melc foarte-foarte mare, vino să vezi. Reeepede!
Buni îşi vede de ale ei.
– Buni uite cum se târăşte, şi e şi lipicios…îhhh. Se apropie să se uite mai atent.
– Buni, dar de ce e lipicios?
– Da buni, nu pune mâna pe el că te murdăreşti.
– Buni, dar nu e murdar, e chiar scârbos. Îhh…
– Bine buni.
Pauză de examinare.
– Buni, dar de ce are el lipiciul ăla, ca să alunce mai bine?
– Nu ştiu buni, ce lipici?
– Ăsta! Cum care?! şi arată spre mucus.
– Da, buni cu ăla.
– Ah…, şi zâmbeşte liniştită.
– Buni, e un melc foarte mare şi e foarte interesant.
– Da, buni.
– Când mai venim aici să-i facem o poză cu telefonul, să i-l arătăm și lu’ tataie și lui mami.

 

5 ani.

 

casa.Trocadero100626/de facut.txt

ok – RDS – Cristina (?)
e ok – spoturi sufragerie – se intrerup
ok – audio sufragerie ON / antena radio
ok – mutat pat
ko – alternativa monitor “vizor”
ok – curatat congelator ice ganganii
ok – verificat consum less frigo
ok – identificat contoar
ko – usi dulapuri hol sus
ok – pilit aparatoare broasca jos usa intrare
ok – pamant floare
– usi reparat / gresat
– reparat pat
– instalat umeras/dulap dupa perdea
– sonor TV sus
– reparat gaurica balcon sus
– 1 deget benzina la tocul dormitor mare

– read docs casnice
– spart Cristina

ok – robinet sus calorifer !
later – robinet siguranta sus calorifer
– cot pexal baie jos
– baie jos apa calda
– scurgere baie sus

Postul din 30 noiembrie 2013

Acu ceva zile, eram pe stradă cu rucsacul de la laptop în spate, când un ciutanel – să fi fost clasa întâi sau a doua – mă întreabă nedumerit: “Sunteţi la liceu?” :))) folosind plurarul politeţii, şi cu nişte ochi mari, dulci şi curioşi, uşor buflel, la rândul său cu un ghiozdan de şcoală în spate. Mă pufneşte râsul, mă fâstâcesc puţin şi-i răspund: “Nu, sunt la facultate” încercând cumva să o dreg. Se uita mirat când la mine când la adidaşii mei adolescenţi-sidefii şi nu ştia ce să creadă, parcă l-aş fi păcălit. Între timp mă îndepărtez. Aproape că mi-a făcut ziua respectivă :)

 

still cheating time successfully
 

Postul din 29 octombrie 2013

Weekendul 26-28 septembrie a fost extraordinar şi foarte plin – adică sâmbătă, duminică şi luni. Bucureştiul este o chestie de reracordare la un mine foarte-foarte viu. De fapt totul a pornit chiar de vineri noapte după concertul RatB în Doors când m-am întâlnit cu gaşca Robin pe la 3 AM de poşteau o votcă-n parcarea clubului… sigur că vin la un concert luni dimineaţa în Bucureşti! O să avem croissante. CrrrrRRRRrroissszzzaant… Şi-au avut. Ş-au mers toate unse. Dar chiar cam multe… “oare nu ne-ar pocni venele de la atâta bucurie”? Ei bine… nu.

Poate revin.

Postul din 12 octombrie 2013

Cum mă întreba Ruxa ieri: “dar tu cum rezişti aici”, aici = Constanţa şi rezişti = lipsa vieţii culturale (as we know it, dar pe trend uşor ascendent în ultimii ani blabla) şi viaţa slabă a cetăţii în general care să te ajute să creşti şi ea odată cu tine.

Bună întrebare şi mă jur că vara nu am deloc dileme din astea ‘telectuale.

Postul din 28 mai 2013

Încă luna mai! Lumina rece printre norii de dimineaţă când urcăm turat dealul Cişmelei – transcedental chiar mai mult ca un Windows XP sau ca amintirile din ce în ce mai puţin vii de octombrii cu vânt de la ţară, sau mai bine tot luna mai-iunie dar cu podişuri verzui d’orz – şi zâmbetul şi ochii superbi ai A. aseară, ţinuţi cald între două mâini, promiţându-i marea cu sarea. I will.

Grace.

Şi brânză de capră. Fără stafide şi fără lămâie. Din Tomis III. Vreari.

revizia de 1 an

emailed to C:

Si, deci, cum, de ce… etc. www :) C’est tout, c’est vous, c’est ce, c’est… lalala
Te-am vazut, ti-am luat pulsul, temperatura, fisa tehnica… si totusi parca ceva a ramas in aer.

Te rugasem prin ianuarie sa te gandesti la un lucru. Sa gasesti o modalitate de a ramane in viata ta, o varianta c) suplimentar-castigatoare fata de “a) prieteni” si “b) deloc”. Eu n-am gasit-o, desi am cautat-o. Tu te-ai gandit?
Nu-i rau nici asa cum e acum – un tel, un email, un sms, un vazut, un chin, un dans, dar parca nu-i bine, nu-i ‘complet’. “Antena” mea zice ca si la tine e ceva in sensul asta, dar intr-o masura muult mai mica. Ceva lipseste, far’ sa moara nimenica din cauza asta. This is it?

Nu insist :)

 

Postul din 30 aprilie 2013

Coborâtul podului de la tunel din parc, pe bicicleta închiriată, doar cu o mâna – pe frâna bună, iar în cealaltă două îngheţate mari la cornet, alunecând spre A. ce stătea lungită în iarbă pe izopren. Cu gura până la urechi, cu “fă-mi o poză, fă-mi o poză” ca adolescenţii. Brain novelty, brain in love. Cred că e maximul de cât am putut trage: 35 de ani. Partea asta n-a fost rea deloc, din contră.

Postul din 28 aprilie 2013

o bere la Horia

Cea mai frumoasă zi de anul ăsta, pân’ aproape de Florii, fu o duminică petrecută total aiurea şi pe genul hai-s’o-ardem prin baruri cu Diana. Trezit pe la 13-14 după o seară probabil lungită degeaba am-uitat-unde, ajuns la Irish pt “cafea” şi acolo luat un Guinness, şi încă unul de am stat vreo doua ore. Pe urmă schimbat în London, şi încă o bere… şi uite aşa până la miezul nopţii, din bar în bar. Şi-a fost minunat! Atunci mi s-a părut că pierdeam timpul şi că fugeam de “nu vreau să ajung acasă” – which I did, dar retrospectiv mi s-a părut splendid. Ca o zi superbă doar pentru mine pe care nu o mai avusem demult şi cu o companie placută care funcţionează pe plus. Zi care n-a ţinut musai de proprietăţile anxiolitice ale alcoolui ci de leisure-time…

Asta până vineri. De un road-trip la Izvoarele care m-a uns pe suflet. Acum asta e cea mai frumoasă zi, încheiată rotund şi la final. Şi cu nişte arcuri peste timp de 1 an, cu îngropat nişte morţi şi realizat lucruri, şi nişte chestii personale atât de puternice prin similitudine, alea-alea… de îmi dau seamă că încă mai am multe de învăţat. Se pare că asta nu se opreşte decât dacă vrei. Şi ca laţele dintre “ce vrei” şi “ce se întâmplă” sunt. Deci în esenţă se reduce la… ce vrei? Ca-n ciclurile imberbe ale revoluţiei permanente – una din puţinele lecţii comuniste bune.

Postul din 17 februarie 2013

Dacă uiţi mai mori un pic. O seară de un before&after pe care am să-l înţeleg mai târziu, crez:

– ala pe strada cu monociclu in iulie 2009 era real? sau a fost halucinatie?
– iesit cu Cata in London, junghi sub inima + usoare palpitatii + un pic puls accelerat. de la berez, sper. reglat “junghiul” cu un pumn in piept. worked. dat drumul la pantaloni.
– mers in British, barfa cu Mihai S – ce-o sa mai citesc nou si de ce am citit ce am citit pana acum.
– verisoara lui Cata imi spune ca vazuse ieri (!) in Tomis III unul pe monociclu care corespunde fizic cu al meu. sansele ca ala sa fi fost real se ridica considerabil. dar de sincronicitati… whaaaaat da fuck.
– ne-a dat afara muzica proasta si data din ce in ce mai tare.
– ajuns in El Comandante, la o sarbatorita. faza cu platit intrare. de fapt nu era cu intrare si s-a revansat clubul prin dat la masa 1 sticla de votca moka. ole! decis sa ma fac dintr-un pahar, augumentat, did
– barfit de la balcon cu: ala e un prezervativ? era. ce inseamna barfa? avea dreptate. aia e Taur? nu m-am dus dupa ea. R.?
– m-a salut creata ori ba? s-ar putea ca ba. simpatic ca ne-am pupat emfatic cand ne-am intersectat. duuuuull.
– Pax prin tel n-a vrut sa vina in Goblin, vroia doar la berez
– dansat, luat E. la dans. sau invers? misto
– intalnit cu M. => hai in Goblin. luat si roscata.
– la plecare pupat pe obraji cu simpatie sarbatorita, chiar se bucura de ziua ei si-o traia frumos. mi-a placut asta.
– platit intrarea in G. shot tequila, bleax.
– muzica sux. Taz o freca iar pe langa DJ, dar adevarat a avut 2 sesiuni simpatice din care una am dansat-o, dar cred ca din cauza ca eram beat, dar era indie! in club ctean, for real!! principalul o ardea pe reggae, kkt.
– spre baie vazut actual C., ba era si ea de fapt. la intoarcere intalnit Iuli, simpatic, gen pe dor, luat in brate. era si E. la al doilea susu strans de mana C. si ignorat-o, bine ca era in partea cealalta. muzica tot sux. cei doi au plecat.
– vazut-o pe Il Gatto, bucurat, m-am dus sa-i iau de baut. s-a facut ca nu ma recunoaste, cerut scuze si retras. intrat pe FB si unfriend. dat si C_ei. de liceu.
– zambit cu gura pana la urechi la un pogo. se tot baga un BMF sa opreasca pe unul, dar care nu era violent, dar poate stia el ce stia.
– hai sa plec, mers pana acasa pe jos, cu gandurile-n 7 colturi.
– inainte de a pleca din zona, hai sa intru in London pt un mic check. mesele goale, luminile stinse, la bar nici un scaun liber, toti niste obositi si Mircea DJ in mare-mare verva la pupitru se distra singur de minune cu muzica data tare :)) haios ansamblu, dar n-am ramas, am uschit-o
– pe drum intrat la Turkish pt falafel si n-aveau decat carne, refuzat. pe Tomis era un codoi la shaorma inauntru, oho.
– 2 vise de super-vise, pe compensat. unul cu mega-valuri de tzunami, pe care le luam in Mamaia, si nu murea nimeni (era ca la masina de spalat) care se loveau de cladiri si faceau butoaie uriase de-o plenitudine si-o bucurie si… valeu. si lumina.


– trezit C. ca de-am dat sms-uri aseara, ca i-am facut pensionari. verificat, se pare ca am clapanit in mai multe parti, cu regrete, as always.
– dar a fost o seara misto

bucketlist-uri şi oameni mişto

De făcut:

  1. să mă duc “să bag la pokere” într-un loc destul de sordid, eventual şi costumat ca atare – trening, geacă de fâş şi fes
  2. ✓ să trăiesc un triunghi amoros aşa cum poate doar în literatură am citit, şi nu ‘lies&fuckaround’ prin care am mai trecut
  3. ✓ să beau o cafea de 1 RON de la dozator în CityMall şi să o frec cât pot dintr-o zi întreagă pe acolo aşa cum văd că fac pensionarii, eventual cu o căciulă de blană de astrahan şi fular – sau ceva asemănător
  4. făcut Revelionul pe pod la Agigea, ‘colo 15 minute de miezul nopţii, spart o sticlă de şampanie şi întors acasă
  5. ✓ să re-călăresc un val mare – de peste 2 m – la ocean

Bifate:

  1. mers la interviuri doar pentru distracţie: de secretară, reporter şi designer. #studenţie
  2. sex pe biroul şefului cu uşa neîncuiată la cameră. oh, tu #adrenalină
  3. vorbit 1 zi întreagă în engleză, pretinzându-ne turişti în oraşul natal, cu consoarta #POV
  4. “5 minute de tăcere” la Phoenix cu prietenii de #plictiseală
  5. făcut Revelionul într-un oraş necunoscut, pe scena unui teatru, cu alţi necunoscuţi, pui de artişti #popescianism