Category: post pt sufletul meu

Postul din 17 mai 2008

Fost la baie, subtirel de primavara. Cam rece apa. Totusi un 18 in primul metru de mal. Regatul de sub ape, regatul de sub ape… oh da, sa vie, sa vie… la vara. Se cunoaste ca a inceput timid de sezon: mi se ridica moralul din 5 in 5 metrii – de toate culorile, tinere sa fie. Daca acum e asa, cat de mult voi putea saliva la 40,50 de ani? Dar trece. Am exagerat aseara cu beutura, a iesit si o mica razmerita nevinovata-n sinea ei. Si cum in situatiile limita caracterul omului se vede cel mai bine si constiinta isi rezerva exclusivitatea momentului, eh… ce sa vezi? Intrebari! Dar ce intrebari:) Ma cam sperie intrebarile astea si felul de a reactiona – lumea isi cara pumni si eu filozofam existential. Foarte frumos. La fel cum mi-am dat seama azi dupa ce fui sa duc gunoiul ca de fapt imi este frica sa ma insor, ca vreau, imi doresc, da-mi dardaie curu’ pe mine sa nu fac o alegere proasta. Si ca trecutul e destul de insemnat si in multe culori. D’aia orbeste dragostea, ca trebuie, anesteziaza… altfel copii nu fac decat sectantii si tiganii. Si s-a dus drq fightclubistul din mine, s-a sleit pe tastatura calculatorului si asa ramane. Devin insa un mare manipulator, nu ca mi-ar fi rusine. Ia gata… ajunge. The fun is over.

Postul din 30 martie 2008

Fost ieri la mare din intamplare si erau valuri destul de mari. M-am ofticat ca fusesem la munca pana atunci (ca si in aproape restul sambetelor trecute de anul acesta), dar vine o vreme cand … “nu poti sa te trezesti la 12 si sa mergi si in bar in fiecare seara”. dap! asa faceam aproape in fiecare zi. si inca as mai face… am trecut cu Lore copilareste sub coperta de valuri razlita peste digul de la liceu. felt child(ish) again. ne-am udat sarat ceva:) mai ales ea. a inceput sa ma oftice Pulsul – acelasi playlist obosit din anul II de facultate… da’ mai da-o-n fasole de ea de muzica. frate, tineretu’… pfuu … tineretu’ (“ce carne e mai frumoasa decat cea in care putreziciunea nu si-a depus inca ouale” iar fraza asta furata din HRP! neah: ci de piele tanara, catifelata ca de bebelus, de femeie inca copil, de energie, de nebunii si nesabuinte, de nestiinta, de deja insuportabilul Videli Noch, de zambete pline si de sexualitate nevinovata).

am ajuns cu munca la zi. de marti s-ar putea sa am un angajat :D

Entry for March 9, 2008

Daca mi se ia de baut inseamna ca sunt un simpatic?

Diferentele dintre Constanta si Bucuresti vor ramane aceleasi. Al doilea va fi mereu peste, in cam toate, iar primul va avea ceva ce secundul niciodata: marea.

Vreau sa-mi aduc aminte asta: te intorceai din Pulse, aveai impresia ca nu ai bani de taxiu, mergeai pe mai multe carari (lucru care iti displace mult – erai doar constient – cura de dezalcoolizare din ultima perioada functioneaza – doar din cateva beri) si ai cautat o scara de bloc undeva in spatele ceasului de la Dacia in care sa te odihnesti putin (sa dormi). Exact ca un boschetar. Ai gasit, dar sughitai prea tare si te-ai carat. Iti era si putin rau si mergeai cu ochii inchisi deschizandu-i cand dadeai ori in copaci ori frecandu-te de gardul viu de pe margine, corectandu-ti drumul – exact ca pe autostrada. Acasa te astepta mama-ta.

Si ArtoStop Rapid functioneaza. Si normal asta.

O zi frumoasa afara.

de ce tre’ titlu

imi aduc aminte cu mare placere de niste veri tinere, tembelisoare si pline de bere. pe terasa ‘La Motoare’. nimeream aiurea cu un tip pe care nu-l cunosteam, betiv si el, ramanea de singur pe acolo abandonat ca si mine spre ceasurile tarzii – nu mai tin minte ce grupuri ne facusera cunostiinta – cert e ca stateam la bere cu un om necunoscut. mai necunoscut decat grupurile de chatisti cu care ieseam pe atunci (sigur ieseam) si cu care cred ca nu prea ma futeam (mai mult ca sigur, parca). omul asta era cam la fel ca si mine doar cu catva ani mai mare, lucra intr-o banca, la un subsol!, si-i placea sa socializeze, il chema Eugen?! despre ce vorbeam cu presupusul Eugen? habar nu am. am uitat. tin minte insa ca iera tareeee fruuumoooos… la bere asa. N-am mai iesit de mult la bere la Motoare.

Entry for October 21, 2007

Am visat ca dracul ma ademenise facandu-ma cu 10 ani mai tanar. Cu o masinarie cosmica plina de stele si un final demn de un Last Temptation. M-am trezit ca dintr-un cosmar. (Imi aduc aminte obsedant golful din fata de la Casa Casatoriilor lin-lin unde-mi puneam papucii bleu sidefiu sa pluteasca ca sa-mi sustina cheile in siguranta si ma duceam si ma scufundam in larg intr-un sort lung albastru. Apa era aproape verde. Si era intunecat si ploios ca si acum. Si unde am luat cele mai xtreme valuri din viata mea, tot intr-un tarziu septembrie cu Mihnea… in 2004 parca. Cand mi s-a rupt prima oara firul la placa si imi era frica ca o mierlesc belit in stanci.)

Entry for October 01, 2007

Valuuuuuuuuri! Valuriii. Ohhhhh yeaaaaaah baby. Big time. Yammy-yammy. Stat in apa 1 ora si ceva in doua reprize. Nu prea am ce sa comentez: ca anume cateva zile ca astea si esti ca nou am mai tot zis. M-a dat peste cap de vreo cateva ori. La un moment dat, mai in largut asa, pic fix la jonctiunea intre doua si deodata ma trezesc in varful unui perete de apa de cam 1.5 m. Sunt atat de entuziasmat de thrill incat uit pentru cateva fractiuni de secunda sa controlez placa, si cum eram iesit destul de in fata cu placa din val, cade in jos, imi intra botul sub apa si ma da peste cap de nu ma vad:) de am crezut ca am rupt placa:))

Si sa nu-mi vina sa cred, am invatat sa fac ‘ducking’… e foarte util, da acum pot sa trec peste valurile big. Te ajuta curentul odata agatat sub val, te trage si te scapa de iures, eventual iti arde una peste picioare fara urmari importante insa. Bine, mai tre’ exersat…

Zambeam la plecare ca doi fericiti :D

Entry for September 22, 2007

:) Oh yeah! Surf up! Dupa o saptamana de ziceai ca gata a venit iarna iaca-ta ca vine P. din Croatia cu o halca zdravana de soare. Apa a tinut cu noi si s-a incalzit cu vreo 2 grade. Si daca e septembrie si e soare, si daca e vant si e valuri… atunci e fericire. Frumusele valuri, destul de mari, destul de regulate, a fost loc chiar si de manevre. Consemnez cele mai importante trei:

– primul chiar, hodinit bine, doua manevre rapid dreapta si stanga in 10 metrii, de era mai sa fac un 360

– altul care l-am mirosit de bun, il iau, sunt nehotarat si fac o manevra tarziu, insa nu ma roteste cu totul si ma duce asa in lateral paralel cu tarmul tot inainte:) dau sa ies din pozitie si normal jbang! peste cap

– si cel mai purfect: mare, lung, cu un perete de apa ce se strangea dinainte, luat frumos de la baza, mers in fata lui, ridicat pe culme, si apoi cazut hat pe spuma pana aproape de mal. oh yeah!

privirea de dupa ochelari si injuratul printre dinti (si al lui si al meu – “asta e plaja mea, cine trece primul?”) a rider-ului care venise pe acolo, de parca eram doi alieni care se intalnisera aiurea pe o planeta neexplorata. poarca de Petru a adormit pe plaja de sforaia si l-am lasat sa vad cat sta… si a stat! la 5 m-am plictisit eu si l-am trezit, ca desi atipisem la mine nu s-a lipit. Plaja privita printre scandurile de lemn, ornamentele barurilor de pe plaja. de pSIG asa. poate intra si maine o plaja!

Entry for September 13, 2007

Sweet September!:) Oh yeah… din pacate insaaaaa… s-a racit apa! Considerabil: 16-17 in larg, te inteapa putin la fata. La mal o idee mai calda. Gata scoatem harnasamentul din dulap: neopreanca de 5, gluga, casca, fesul. Fesul!:) Mai era un scafandrel ca mine dar nici el nu s-a aventurat in larg, ca era rece…

Dar da-o drq de baie (desi ce albastru frumos era la fund)! Ce placut era sa te lungesti pe plaja la adapost, am tras o plaja mica si un semi-nani. Mamaia e superba-n septembrie. Ah, m-a uns pe suflet! Soare nostalgic, am umblat pe stradute pe acolo aiurit, m-am intors usor dupa chei le uitasem in nisip… vacanta mea. Ah, cat de misto poate sa fie sa n-ai nimic in cap si sa stai intins la soare. In lumina aia care “stii ca o pierzi, si o pierzi, dar o stapanesti pentru o ultima oara”. Poate reusesc sa ajung si maine. Cand am revenit acasa ceasul era 15:45. Adica am stat la plaja sub 2 ore cu tot cu drum. Daca eram la birou in timpul asta o frecam sau ma dadeam cu capul de ceva. Mi-a facut ziua baia asta, ar trebui sa se repete mai des.

Sa zic ca aseara de ziua Almei am tras un indie mic-mic-mic intr-un clubustan din Cta inchiriat, de ah…. ah! De doua ori pe luna daca m-as arunca in cap full in felul asta n-ar mai conta in ce oras stau sau n-as mai avea nevoie de concediu sau…

Entry for August 26, 2007

Am gasit un tub cu valva in Vama sub ape. Pen’ca fusei cuminte saptamana ce trecu, facut numa’ lectii. Dar era murdara si buhaita si dadea cu_curenti pe la fund. Curenti care astazi s-au transformat in valuri mici de vant in mal pe care am incercat sa ma sui pe faleza iesind cu Cif dupa. Dar n-am reusit ca facea poc! nasol la mal si imi era frica si totusi n-am luat decat doua (alea care se inaltau destul de in larg incat sa-mi permita putina desfasurare inainte de bum! pe care l-am luat totusi o data de facea placa sub mine troca-honta si de ce cacatu meu promiscuitatea vine odata cu varsta? si… ce de fete tinerele-n Vama. si promit sa nu mai beau. poate ar trebui sa…).

[later edit]

1. fiind mult mai comod (si cald) in spatele unor principii (morale) solide

2. in constructia ‘marea este amanta mea cea mai fidela’ greutatea de fapt nu consta in cuvantul ‘fidelitate’ ci in cuvantul ‘amanta’.

Entry for August 16, 2007

Ce frumos e sa locuiesti la mare. Dupa ce freci ment lucrezi toata ziua mergi la o baie in golf la Alma … pentru ca poti si pentru ca e bine. :)

Mi-am luat vizorul si am vazut cum e apa acolo. Nu-i chiar foarte adanca, nu cred ca depaseste un 3 m si pe fund e un pat de midii desfacute care o ‘coloreaza’ atat de negru. Mi-a trecut angoasa care o aveam cand veneam acolo; ce inseamna sa cunosti, sa explorezi. Am fost putin si pana la diguri si aduce putin-putiiiin a Shabla, dar … neah! e departe. M-am apucat sa scot din mare cutii de bere si varii ambalaje de facusem un morman de gunoi la mal. De fun asa… caci oricum le aduc valurile.

Am stat cu Radu pana tarziu la povesti pe malul marii si ne minunam de o catea cu sange de vanator ce inota intr-o nebunie dand si putin din coada alergand prin apa pasarile ce veneau sa se odihneasca pe dig.

Entry for August 03, 2007

Ieri kiul si un Chituc cu familia. Frumos. L-am bagat pe bunica-miu intr-un neopren si am fost la baie amandoi. Am auzit povesti despre Kaliakra si ghici ciumperca-un picior in ce loc mergea bunicul meu la baie cand duceau caii si vitele la spalat? Tadaaa… suprizaaaa… Shabla! Mai sa fie… Si am fost si pe la tara si am retrait pe FF toate emotiile de acolo. Am vazut-o pe stra-bunica, olteanca, femeia cu sufletul bun ca painea lui Dumnezeu care a tinut-o pana acum la 92 de ani si se tine inca bine. Mai putin memoria … Ar trebui sa filmez totul si sa comentez pe audio sa imi aduc aminte, pentru ca la un moment dat nu vor mai fi. Sunt multe detalii si madeleines de care se agata ciorchini-ciorchini multe amintiri. De fapt… asta e viata noastra. Tudor, fratele lui Stefan Calota, a murit ieri dimineata intr-un stupid accident auto. Il vasusem ultima oara in Constanta era la pupitru unui bar frumos si punea muzica si era fericit. Sau cel putin parea. Si acum nu mai e. Ca si copacul batran plecat peste derea, teava de langa pod si buda din piatra de la gradinita va mai exista doar in amintirile catorva. Ca si noi toti.