Tags: 360

Nu-mi pasa, (ba) imi pasa

Zambetul si tipetul Andrei – in timp ce canta cu bucurie nestingherita de copchil “Jingle Bells and A Happy New Year” (varianta reunita si comprimata) – in contrast cu vestea mortii lui George Vasilievici. Aproape 32 de ani. Esti ceea ce lasi in urma, ba. Si atat. In sufletul si in amintirea celorlalti.

Entry for January 11, 2008

Ce iarna e afara! :O Cand stai asa multe zile in casa pierzi sirul evenimentelor naturii. Eu credeam ca zapada s-a topit deja. N-am somn, diiiloc. Plimbandu-ma aiurea pe strazi am avut pentru prima oara poate in ultimii 20 de ani fiind acasa penibilul sentiment “Ce caut eu aici?”. Daca intrebarile sexistentiale la doujzeci sunt dulci si inocente, la trenta sunt penibile si depresive. No rili… Ce caut eu aici? Aici, unde?

Entry for January 04, 2008

Ninse, mult. O furtuna frumoasa si agitata rau, cu vant taios de-ti piere de tot cheful de visat sa intrii in apa. Valuri 1.5 si. Planuri de calatorie pt 2008, cu 4 mari variabile in joc. Cam multe. In seara asta un party in Cta, si nu in Buc, o zi de nastere. Simt ca daca mai beau o noapte asa mult o sa-mi bubuie venele. => +mode beer only. De la Craciun incoace am cam frecat-o big time, lipsa vacantei din toamna a inceput sa se cunoasca periculos. Dar sa fiu cinstit cu mine n-ar trebui sa ma plang, desi iesitul exagerat si generos inecat in alcool din aproape toata toamna we de we nu si-a scos banii. Pe cand toate boschetarelile din vara si-au scos, si inca cum. Si ce frumos a fost! Dar atunci era si apa calda. La 21 de ani imi promisesem ca ma maturizez dupa 30. AMR = 6 luni. Si la Timisoara nu m-am mutat… hai ca incepe sa-mi miroasa a rezolutii si pute a hoit.

later edit: nisip

Entry for December 30, 2007

Ce-mi plac oamenii scapati de acasa! Ii iubesc, si ii admir. Ritualul casnic, de un sacru infailibil, sa stii, e indoit de izul de boschetareala rebela si frustrata, care iti trage de instincte in jos in acelasi timp in care ratiunea echilibrului progenitural :) e filtrata si distorsionata si ea de umbra aburilor de alcool. Sunt un expert si jumatate in distractie. Stiu atat de bine sa suntez drumul intre judecata proprie si realitatea imediata.

Si in acelasi timp, da, in acelasi timp ma bucur mult ca rusinea darii navala in carnuri necoapte fluturand a tinerete de 21 de ani sau mai putin imi este tara. Cred ca la un moment dat o sa am curajul damelor care scoteau dragostea din mine fara credit si fara cartela doar pe simplul motiv ca anume carnea mea era infailibila. Cred ca e de facut si o chestie din aceasta. Daca nu… macar un salivat, de un bun augur labagistic. Macar atat.

PI is soooooooooooo fuckin’ precise on big numbers…

later edit: never drunk bloggin’ again!

Motive sa iubesti Bucurestiul

– sa bantzai intr-un club arhi-plin pe o muzica cat mai aproape de un indie-playlist
– sa faci cinste la studenti
– sa ai de ales intre neste evenimente culturale duminica seara (chit ca alegi prost)
– sa lasi bacsis gras de placere intr-o ceainarie. yep, right!, ceai-narie.
– sa ai un pavilion intreg aproape cu jucarii pt copii, si nu numai o mini-orga, ci cateva zeci, de toate marimile si culorile
– aceiasi treaba cu_carti
– sa-ti expire cartela de metrou daca stai in centru
– parcurile noaptea sa nu para creepy, ci o invitatie la frig si natura
– sa ai de ales intre oameni de toate fracturile, si evident sa-ti gasesti mai usor pe cei cu care te placi. chit ca e la nivel superficial.

– sa fie marea prea rece

Entry for December 07, 2007

Ce sentiment placut e sa vrei sa-i iei un cadou unui copil si sa tot cauti, si sa cauti… si sa nu stii ce, caci ar cam avea de toate! Falsa ipoteza, intotdeauna se gaseste ceva, chiar si banii pur si simplu sunt foarte buni de papat, dar… ma gandesc oare cum era pe vremea lui Ceasca, sa ai acasa 2,3 mogaldete si pana si mancarea sa fie un lux. Sau si mai rau… sa vrei sa-i iei, sa ai cu ce, dar sa n-ai ce. Era in “Seven” Morgan Freeman care spunea: alinta-l, alinta-l pana nu mai poti. Nu-i rau. Desi toate cazurile de la Super Nanny cam de pe aciulea vin. Insa cel putin in viziunea mea naiva nu se exclud. Macar ‘good cop, bad cop’.

Entry for December 06, 2007

Umblat ieri in Cta dupa o anumita farmacie stoma. Trecut pe la magazinul de scuba din P. Grivitei. Alea mari erau 44-45. Ghinion. Singurele si vreo 300 RON. Stat la barfe cu vanzatorul, un scafandru din asociatie, ca unde depune efort in picior echipamentul. In gamba? nu, nu… in tendonul lui Achile, da, si… si… in articulatia coapsei:)) “Pai daca eu stiu sa dau”. Eh, acu’ aflai for sure de ce-mi clantzene soldul drept. Bine ca o fac doar for fun.

Si mi s-a subluxat azi-noapte umarul stang :(( Daca maine inca fierbe ii bag un Dessault cateva zile.

O furtuna asa frumoasa pe mare, pfiu!

Entry for November 23, 2007

Nu-mi mai este frica ca fac 30 de ani:) Si nici nu ma mai gandesc la asta. M-am obsinuit. Si nici nu mai sunt atat de tanar. Si-i ok. Chestie de atitudine atat. Luatul la vale o inceput cu primul fir alb, prima carie, primul rid, prima articulatie gripata, etc. si mai e mult pana la buf!. Sau fleosc!.

Entry for November 21, 2007

Inainte sa spun o mitocanie… inainte sa spun o mitocanie … ma intreb. Ma intreb lucruri. De cele mai multe ori ma intreb ce rost are daca fac eu lucrul ala. Sau ala, sau ala. Cele mai multe nedumeriri imi sunt legate de munca. De parcaaaaa n-as avea locul potrivit. Potrivit! :) Oricum se vede o legatura. Intotdeauna se vede o legatura; aproape intotdeauna se vede o legatura. Nu stiu de ce, probabil e ceva. E acel principiu al energiei minime. & Entropia forever. “Karma si banii”. Bucur-a-te-ai. Sa te bucuri. Vroiam sa zic ca de ce are rost (si evident “daca exista viata dupa moarte”). Cateodata trebuie, cateodata nu. Timpul are rabdare cu tine daca ii acorzi sansa necesara. Filozofia alegerii. Alegere filozofica. Filoaleg zoficere. Si asa mai departe.

And I wonder … pampam!
Zganduri:)

Asa… legat de mare: super-valuri. Da’ super-valuri! Timp… ciuciu. Chef: la fel. N-am nici un chef sa ma prefac intr-o apa mult prea rece ca instinctul de supravietuire e surclasat onorabil de catre desfatare, joaca si amuzament. Sau rugaciune:)

Totusi e noiembrie si ar trebui sa mai las de la mine.

Entry for November 11, 2007

Obzor: turism, boschetareala, timbilding, alea-alea… ok. ba, da’ ce valuuuuri! moaaama ce valuuuuri! pfu… ce mare misto! cine o sa fie next septembrie salvamarless p’acolo?:D

Entry for November 08, 2007

De Sf.Mihai o intalnire romantioasa si nostalgica cu eterna d-ra. Foarte frumos, are Cta valorile ei bine-nfipte (pt cine le are…). Amintiri de tinerel si subtirel cum imi faceam eu norma zilnica de alergat (si) pe malul marii. Si mergeam si iarna cand era un crivatu’ dracuu’… da’ un crivaaat! pfiu! Daca o vad si pe Andra diseara = o zi linistita si nemuncitoare cu adevarat reusita. Cre’ca dupa 30 o sa o cam zburd p’afara…

(pentru ca imi permit)

Aseara in club dama (copila? tanti? femeia? fata, ea? una. care ea?) care mi-a fluturat in fata triumfator (triumfator? laudaros? superior? cu drag?) afisajul telefonului in care locuia o poza cu fiica ei de 3 ani (o dulce fetita, ca mai toate fetitele de 3 anisori) spunandu-mi (cu flegma? cu frustrare? cu draci? din aparare? cu maturitate? cu mila? zeflemitor? cu seninatate? cu complex mesianic?) ca n-am cum sa inteleg m-a super enervat! De-mi venea si-mi vine sa-i fut una! Adica cum nu inteleg? Normal ca n-am cum sa inteleg! Dar cum nu inteleg. Adica ok, sor-mea daca imi spune ca nu inteleg, chiar nu inteleg, nu sunt acolo, n-am cum sa fiu, nu-i al meu – totusi gradul de rudenie isi are linia lui de sange – si totusi nu-mi spune, e sor-mea, e familie, ba chiar ma ajuta sa inteleg. Imi sprijina comparatiile firave (“uite asa e… dar si mai mult”). Cum p. mea ma sa nu inteleg? Dar nu inteleg. Cred ca am si o problema de intelegere in general. Si tu erai in club, si fugeai de barbata-tau. Si nici macar nu esti un “tu” – fiind totusi un/o simpatica – era o persoana, o incidenta, un ceva acolo. O frantaie de intelegere prin “viata asta de cacat” (ah! cat urasc sexpresia asta). Eu incerc sa inteleg, ma chinui, ma stradui… incerc. Si fac alegerile mele. Chiar le fac. Toate lumea le face, se pare. Mi-am golit toate cardurile aseara. Toate. I-am “baut” pe toti. Nu, nu vreau sa ma maturizez! E urat si greu si al drq … si… dar trebuie. Dar nu acum, inca putin, inca putin… hai mami inca 5 minute, inca 5 minute…

Suntem surzi intr-o lume de muti? (Exista viata dupa moarte?:) )

Iar eu nu m-am futut de 1 an de zile. Si nici nu-mi doresc (creepy, nu?). Nu vreau sex, vreau dulceata aia superba cursa din intimitatea… aia! Si nici sa iubesc, si nici sa ma insor, si nici…
;) Pietreanu spunea ca scriem pentru ca nu ne consumam, ca nu iubim (inca) – si el m-a enervat rau atunci! desi pe dansul l-am crezut ca era om cu parul carunt. Dap, era si spunea, sa fie odihnit.
Am o problema si cu sexul. Dar si cu moralitatea prietenilor mei, cu moralitatea mea. Cu mine. Cu voi. Cu mine. Cu tine n-am. Ca nu existi (inca:)). Daca Domnul ar fi dat hormonii full (aia eficienti) sa se auto-genereze hermafrodit ma faceam! Ca si mama la cei 35 de ani ai sai sper sa n-ajung un betiv. Din pacate ficatul nu mai este prietenul meu, nu ma mai trage de urechi. Insa voi gasi metoda echilibrului, sunt destul de sigur de asta.

Sunt un frustrat:) Bai si ce m-am bagat aiurea-n seama cu ala aratand-o pe M. si ala elegant “nu, nu sunt cu ea”. “Scuze”. “Scuze”. Scuzeeeeeeeee … Idioten. Da’ mai greseste omul, e-n natura lui :D

si mi-a aparut o carieee… intr-o carnasieraaaa… mareeeee ‘tu-i guraaaaa ma-siiiii de tinereteeeee… of:( ca o baba.
Da’ macar atat sa ne fi lasat mai, atat, dintii… ca mintea ne-o ia. Inseamna ca n-avem nevoie sa mancam asa mult la batrante.

lateredit: ai dreptate! normal asa ar fi! doar ca…vezi tu… e complicat! iti trebuiesc 20 de ani ca sa cresti un copil si in ziua de astazi nu prea mai esti dispus sa faci asa compromisuri (Cristina N. – inexact – despre familii disfunctionale)

Entry for October 21, 2007

Am visat ca dracul ma ademenise facandu-ma cu 10 ani mai tanar. Cu o masinarie cosmica plina de stele si un final demn de un Last Temptation. M-am trezit ca dintr-un cosmar. (Imi aduc aminte obsedant golful din fata de la Casa Casatoriilor lin-lin unde-mi puneam papucii bleu sidefiu sa pluteasca ca sa-mi sustina cheile in siguranta si ma duceam si ma scufundam in larg intr-un sort lung albastru. Apa era aproape verde. Si era intunecat si ploios ca si acum. Si unde am luat cele mai xtreme valuri din viata mea, tot intr-un tarziu septembrie cu Mihnea… in 2004 parca. Cand mi s-a rupt prima oara firul la placa si imi era frica ca o mierlesc belit in stanci.)

Entry for October 02, 2007

Live – Iris

i liked the way my hand looked
on your head
in the presence of my knuckles
but the beauty of this vision alone
just like yesterday’s sunset
has been perverted by the sentimental
and mistaken for love

the felix of your truth will always break it
and the iris of your eye will always shake it
and the armies, the armies i have created
will always hate it

will always bait you on

i liked the way my hand looked on your head
in the presence of my struggle
but the beauty of this vision alone
i can’t shake from my tree just yet
it keeps invading all my private moments
listen to me now

Entry for October 01, 2007

Valuuuuuuuuri! Valuriii. Ohhhhh yeaaaaaah baby. Big time. Yammy-yammy. Stat in apa 1 ora si ceva in doua reprize. Nu prea am ce sa comentez: ca anume cateva zile ca astea si esti ca nou am mai tot zis. M-a dat peste cap de vreo cateva ori. La un moment dat, mai in largut asa, pic fix la jonctiunea intre doua si deodata ma trezesc in varful unui perete de apa de cam 1.5 m. Sunt atat de entuziasmat de thrill incat uit pentru cateva fractiuni de secunda sa controlez placa, si cum eram iesit destul de in fata cu placa din val, cade in jos, imi intra botul sub apa si ma da peste cap de nu ma vad:) de am crezut ca am rupt placa:))

Si sa nu-mi vina sa cred, am invatat sa fac ‘ducking’… e foarte util, da acum pot sa trec peste valurile big. Te ajuta curentul odata agatat sub val, te trage si te scapa de iures, eventual iti arde una peste picioare fara urmari importante insa. Bine, mai tre’ exersat…

Zambeam la plecare ca doi fericiti :D