Tags: valuri

Postul din 10 august 2021 – Planuri

Din martie sunt în Constanța și asta se va lungi până pe #Septembrie plus.

Și anul trecut am stat la mare din aprilie până în noiembrie, deci se cam ridică problema: pentru ce să mai plătesc la București? – sau să o reduc la propriu precum pitstop de aeroport, și nu musai pe coordonatele acela.

E dulce foc la Cța, și cu plăji furate de la munci – ceva bazine, pac-pac-pac și întors inpoi. Scade din burtă. Cum vin aici și stau cu lunile cum redevin coconul părinților mei. Nu-i de bine, nu-i de rău, e. Și ei.

Tre’ călătorit un pic – pe partea hartistiqă, iar aici sufletul tânjește după o barcă în insulele Grecești sau după o Romă potrivită. Ptiu-ptiu! una din ele să iasă și anul acesta și-a scos pârleala. Trebuie de închis PFA-ul – și cu spețele sale.

Deci puțină organizare. Poate ar fi bine de băgat niște bani în dinți/gingii, de acum – de nu s-o topi rapid oricum și atunci jaba chin.

Peste toate astea lecturile din Neghinitza rusească și orele de rusă cu Dasha țin apa. Dar si acolo mai trebuie tăiate din subscripții – ce nu folosesc sau ce am ajuns sa nu folosesc; și investit mai mult timp și energie. Aș ajunge pănâ la sfârșit de an la un nivel de lectura fluentă dacă mă țin săptămânal de asta. Plauzibil.

Ar trebui dublat savingul lunar sa ajunga la 1k EUR.
Ar…

#Septembrie este cea mai mișto lună a verii

Am început să chiulesc de la mare, mă trage capitalismul de haine înapoi în groapa timpului. Am sărit peste băi şi vara asta, chiar şi pe timp de #Septembrie – urmează însă o barcă pe Ionică aşa că am scuzele de rigoare. Şi totuşi… iubirea, n-am reuşit să fac chiulesc de tot. Mi-am luat două WHO şi am tras de ele cât am putut. M-am şi tuns – regulamentar pentru valuri de 2m+, de fapt mă plictisisem să tot dau mâna prin păr pentru aranjat freze imberbe. Am reuşit în prima zi să ajung, pe prânz – 1 oră, o oră micuţă, amărâtă, dar … ce oră! :) A doua zi am avut şedinţe de la 11 până la patru jumătate, când am ajuns nu mai era nimic, era lighean.

Mi-a fost frică, nici nu aveam placa, am stat la prima linie de valuri, kiddo-ing, dar după îndelunga absenţă, oh! ce bine era şi aşa. Cu sufletul rânjind până la urechi şi despicând valurile cu coatele şi cu burta. Iar soarele de Constanţa, soarele de pe străduţele de la Casa Căsătoriilor, mvai… de-o fericire plângăcioasă, cu sughiţuri, de cât de bine era. Şi malul ăla rupt de arbuşti şi poteci de pământ pe care se scurgea aur către plaje. De ce #Septembrie nu este declarată luna naţională de concedii? Nu ştiu… Şi nici nu voi. Mi-am dat seama că umbra mării mă poartă şi prin Capitală, că atunci când ştiu că e bine cu soarele-n retină pe Victoriei mă prefac că marea nu-i departe, ci doar la câteva străzi distanţă, că miroase sărat şi că bate un vânt de arde uşor pielea. Aşa… ca în Lisabona, dar nu chiar ;) Ştiu că mă prefac, dar dacă marea nu e la câteva staţii de tramvai distanţă parcă nu prea are rost. Ok, de fapt e la câteva ore de mers cu maşina – dar, aşa-acum-aici – este suficient de bine.

Oh, ce bine a putut să fie acasă. Acasă – acesta noţiune-mi ce se preplimbă pe multe coordonate, şi în care apa este ubicuă. “[…] și-n simțiri”!

Postul din 22 septembrie 2015

Ah, ce bine mi-a prins pauza asta! Iar azi… una din cele mai mişto zile de anul ăsta. Cu valuri, la noul golf de la CC – cu plajă mare, ca de ocean, de peste 100 m, şi o groapă bine plasată la linia 2 de valuri care le ridică uşor peste 1.5 m. Dar nu m-am aventurat, căci umărul nu-i tare bine aşa că am stat cuminţel şi am luat doar 3. Dar! :D

Fără să exagerez, fără să încerc să epatez sau să mă plâng ca o baba… totuşi cred că am ajuns la vârsta în care fizicul te ajunge. Mai sunt 3, maxim 4 ani de surf şi gata. Pui placa în cui c-ajunse. A fost frumos, dar e cazul să încep să-mi recunosc limitele. Deşi, deh… la prima linie precum copiii merge şi la pensie, dar era vorba de sport aici.

După plajă am ras un fel de sote de vită la un nou turc în oraş – Efes Döner – d’am lins şi zama ce rămase pe fundul blindului, bun-bun. Nu ştiu cum are să reziste, dar asta-i altă poveste. Apoi o cafea la London, cu notiţele sub ochelari. Şi apoi am scris şi freo patru pagini la Cărtureşti. Apoi nah, frumoasă zi. Oare ce ar mai fi nevoie să se întâmple pe seară să intre la titlul ‘cea mai’? Nimic? :) Nu chiar.

Constanţa cu bani de rentier şi neaglomerată de turişti şi cu soare este de-o frumuseţe rară. Că-n rest… haleau, cam suflă vântul, în… (de_)toate. Totuşi… lasă. Să fie primit! :D şi ptiu-ptiu di_dioki.

M

Postul din 6 mai 2015

2,3 iulie 2014
– fete plajă (ros Rebe)
– Vamă, Robin&TBS, beție, Lică, Folk U

9,10 iulie 2014
– gagică
– beut El C + adormit pe plajă
– SW14 (The National)

16,17 iulie 2014
– încasat $
– Shabla cu Kirk
– Vamă furtună + labă înot + căutat

23, 24 iulie 2014
secretul fericirii + Christchurch town
– AU puțin
– concert Club 13, alții: Top Hats? | Crina
– valuri

30,31 iulie 2014
– Sin City 2 + party (unde?) Petru
– mega-grătare de ziua lui Vanghe + Luca + indiemotion.ro
– #Septembrie

6,7 august 2014
– valuri + grătar popas cu Dan
– seară El C + trezit pe bordură într-un fel
– valuri. Oha
– grătar Pulse + berlinezii ăia
– duminică valuri | pierdut labă

13,14 august 2014
– HoP
– concert (care? puștani)
– fete
– beut
– superbe valuri (cafea și nisip în gură). Cif

19,20 august 2014
– surf; Casa Căsătoriilor; still alive
– Lică ; Cazino
– karaoke My Way
– hulă, valuri lungi
– lipsă fete
– băut all night (mașina abandonat la Phoenix)
– coffee duminică
– Andreea?

26,27 august 2014
– joi chiul work
– Doors Jack, El C., Andreea (vineri) [who the fuck is Andreea?!]
– sâmbătă (la fel?)

Postul din 18 septembrie 2014

Tot ce vreau de la viaţă este “tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Sau #surfup! Una din cele mai bune furtuni de anul ăsta, deşi câteodată parcă sunt un adolescent. Erau foarte mari şi foarte puternice, ce mama drq am căutat singur acolo? La CC. Am luat la ‘pumni’ în cap şi placă de la atâţia “bouri” timp de o ora dar tot am reuşit să călăresc doi. Hehehe… adrenaline nouveauté youth all best experience junky?!

La al 3-lea însă s-a rupt firul la placă şi m-am înmuiat puţin. Să crapi la 10m de mal sau la 2m, că făcuse la ţărm o nouă groapă… dar m-am prins repede şi am ieşit prin stânga la stânci. Am supravieţuit :) Never again? Aş! Dar mai cu cap, mai pe hulă, mai încălzit, mai nu singur, riscuri mai puţine. Când am ieşit din apă mă simţeam cu sula de doi metri. Şi rupt! Era unul mai devreme în apă, după linia geamandurilor dar până-n vârful digurilor care… se sinucidea? Sper că nu, că era cel care zăcea pe nisip când am ieşit. Tot cu Matiz :) da’ cu fată, cărau nişte bidoane de apă (de mare), pentru ce?! În fine. Un Septembrie de lins pe deşte. Dacă ar intra şi resturile de salarii restante sincronizate cu un citybreak în loc de concediu, păi… Simt o schimbare la muncă, un ori-ori. Şi, poate, am găsit trucul prin care să-mi scrijelesc nişte pagini: scrisori. Iar de Joi… îmi pasă mai puţin – e clar că masa critică e… nu e – dacă mi-o ieşi cu Muf nişte bdays în extenso mă declar mulţumit. Foarte probabil în anul care vine vom avea (iar) război în regiune şi asta ne va afecta economic mai pe semi-direct aşa. Şi probabil ca naţie vom avea de luat nişte decizii “sentimentale” vizavi de Chişinău. Nu-mi dau seama dacă va fi mai rău ca-n ’90.

Postul din 14 septembrie 2014

Azi am luat cel mai mişto val de anul ăsta, după groapă la Pulse cu ceva vânt de Est ce bătea de la prânz. Semi-zimbrişor aşa, multă apă sub mine, şi d’ăla mare în care nu ştii dacă să-ţi fie frică sau să te bucuri, sau să faci manevră sau să stai cuminte, sau… Semi-extatic. Dacă sezonul ăsta s-ar încheia azi m-aş declara deja mulţumit. Doamne, ce zi ferice! :D #Septembrie + Andy Warhol-ish.

Postul din 30 iulie 2014

Bun, aşa. În ultimul timp nu prea am mai ieşit, pentru că bani şi pentru că chef. Adică am mai ieşit de fapt, dar nu în fiecare zi. Şi reward dopamină–. Mai puţin duminică la valuri cu C&N şi lungitul la nişte scoici la Merlin pe aglomeraţie auto, dar aia e altă treaba. Ce zamă!

Aşa.. şi… când am ieşit la zbenguit după ceva vreme:
1) moaaama! ce mişto, ce viaţă capitalistă şi de trăit, păi să nu fie asta cât-mai-des-posibil?
2) după ce s-a repetat de câteva ori: cum de-ai putut fi chior să nu-ţi dai seama că nu se poate abuza la infinit de asta şi că la un moment dat te plictiseşti şi te saturi şi e normal să fie aşa? adică e normal ca să se termine, dar cum să nu-ţi dai seama de asta, cum să nu anticipi şi să trăieşti într-o continuă negare că ‘nu e cadrul corect’ (speram în sinea mea că muzica va evolua la viteza pretenţiilor mele). Party-party, dar până când?

Echilibru, gen. Care n’est pas, când e – când nu e, că nu e.
Ah şi mi-am mai răspuns la nişte întrebări filozofice, gen ce-i conştiinţa şi ce căutăm p’aci. Fără surprize grandioase, lucruri ştiute dar decodificate pe inţelesul maşinii mele.

Tipup-tipup. Cu dor.

Postul din 14 septembrie 2013

“Orgasmul” primul duş cu apă caldă după revizie. Apa caldă – unul din avantajele civilizaţiei atât de puţin apreciate :).

Ultimul val, aşteptat, cu manevre, glisat mişto pe sub buza, stânga-dreapta de câteva ori … oh daaa :) la El Comandante, după-amiază, neaşteptat.

Postul din 30 iunie 2013

Am visat că am călărit valuri de tsunami. Din Mamaia până-n aproape în cartier, pe străzi printre blocuri. Dar la persoana a 3-a filmat din elicopter, şi eram şi o gaşcă întreagă pe care nu-i cunoşteam, toţi compacţi. Nici măcar un cadru la persoana întâi, nimeni nu facea manevre şi ieşeam în evidenţă cu placa verde deşi eram cel mai cuminte. Fericit că după primul roll că nu-mi sărise dreptul. Tot ride-ul a fost de fapt mai mult o mare planare, inclusiv peste valul de recul. Mă bucuram că în sfârşit am poze mişto de pe valuri, ba chiar video. La un moment dat la primele încercări până la acel val uriaş era pe lângă şi un cameraman cu un GoPro legat de cap.

Apoi am fost să-mi recuperez cheile ascunse în ghena de la O1, după care m-am întâlnit cu C. care era plânsă că se despărţise de I., după ce se mutase la el la curte, de la un incident domestic cu o oală de ciorbă dată pe jos din greşeală. Deşi avea uşoare vânătăi n-o credeam şi nu ştiam cum să reacţionez. Luca care era cu mine îmi zicea să n-o cred şi s-o las în pace. De fapt eram în port şi stăteam la coadă la terminalul de pasageri la emigrare către Istanbul care se vedea în larg, mare şi foarte aproape, înfloritor, super metropolă.

bucketlist-uri şi oameni mişto

De făcut:

  1. să mă duc “să bag la pokere” într-un loc destul de sordid, eventual şi costumat ca atare – trening, geacă de fâş şi fes
  2. ✓ să trăiesc un triunghi amoros aşa cum poate doar în literatură am citit, şi nu ‘lies&fuckaround’ prin care am mai trecut
  3. ✓ să beau o cafea de 1 RON de la dozator în CityMall şi să o frec cât pot dintr-o zi întreagă pe acolo aşa cum văd că fac pensionarii, eventual cu o căciulă de blană de astrahan şi fular – sau ceva asemănător
  4. făcut Revelionul pe pod la Agigea, ‘colo 15 minute de miezul nopţii, spart o sticlă de şampanie şi întors acasă
  5. ✓ să re-călăresc un val mare – de peste 2 m – la ocean

Bifate:

  1. mers la interviuri doar pentru distracţie: de secretară, reporter şi designer. #studenţie
  2. sex pe biroul şefului cu uşa neîncuiată la cameră. oh, tu #adrenalină
  3. vorbit 1 zi întreagă în engleză, pretinzându-ne turişti în oraşul natal, cu consoarta #POV
  4. “5 minute de tăcere” la Phoenix cu prietenii de #plictiseală
  5. făcut Revelionul într-un oraş necunoscut, pe scena unui teatru, cu alţi necunoscuţi, pui de artişti #popescianism

 

Concediu Ciclade – mai 2012


ZIUA 1
– toata Bulgaria este o Dobrogea colina continua
– salata de la prima oprire; branza + masline
– branza de capra mancata la Sacele in copilarie este una dintre cele mai bune branzeturi simple din lume
– combinatia de munte&mare este fantastica si greu de intuit (cea mai aproape paralela ar fi satul Greci din Tulcea cu Dunarea si Tutuianu langa)
– misto Atena. fete voluptoase < 25 (fund mare, ochi frumosi), >40 se uratesc cu draci. barbati frumosi. ca sa obtii .ro mai adaugi mult .ru; indie ppl; motorete; BXL 20 ans.
– “pass” pronuntia lui “bus” la bilete la feribord, petrecut 5 minute in neintelegeri cu “Do you have a B/PASS”? :) “password, what password?”, “a B/PASS” :) se pare ca nu au B in limba greaca.
– dusuri pe feribot la buda
– backpackers la ~30 de ani, arieni/olanden-ish cu carut cu copil de 1 an dupa ei. bravo, bai :)


ZIUA 2
PAROS: Balcik + .be in mediterana
– inchiriat bicle: biserica de capatul opus al golfului + apa rece
– nu baie; ci gasit o minunata piscina intr-un bungalow cu o chelnerita simpatica care stia bine engleza si cu un zambet mare, frumos, simpatic. stat vreo +1 ora pe acolo.
– berica si relaxare. flori si pestera (amenajata pt chill, cu pernunte si lumini)
– mai tarziu singur prin “oras”: stradute, case incrosetate intre ele cu pereti subtiri, tragi un scuipat si ajungi la vecinul. aia locuiesc cu toata familia acolo, sex cum fac? (later: la 2x ani in masina pe colinele de langa)
– mini stradute, saracie in afara zonei turistice
– sus coline
– why lenesi? am gasit un singur magazin in care nu mi s-a zis enervantul “my friend”, era un grec citit cu care am vorbit juma de ora de baschet, diferente culturale si arta&artefacte
– seara era cam extra-sezon, golache
– KAVA – crema de naut, foarte buna

ZIUA 3
– pana si frizerul stia sa faca turism “see you next year” ;)
– uitat la hotel o funie de usturoi in chiuveta :) data inapoi impachetata frumos nu din bucatarie, ci din debara
– foarte misto iesirea din primul port cu barca

IOS – scurt
– de luat pt next time: geaca de sailing pe care o porti tot timpul anului mai putin acum nu :) + Ketonal pt genunchi, desigur

ZIUA 4
– plecat pe la 6:30, vand 40 km/h; iesirea din port misto pe valuri mai mari
– dupa care incepe boratura (x2) cu de toate
– foarte misto intre insule, manevre si forfecari dupa care devine prea mult, cu echipaj “romanesc” cu tot. parca prea paralel cu valul, desi…
– trecut printr-un val la propriu care-a udat pe toti
– si astia care nu stiau sa citeasca semnele marii. fuck! bai in ani de zile de observatii am devenit f bun si precis la asta. & “no radio” :) wtf for? si ignorat alarmele primite prin. p.mea de popor descurcaret (sunt curios dc deformez ulterior) [ntz]
– intrat in MYKONOS, manevre in port
– lectie de bun marinar-marinar cu noduri si franghii (“uite asa” ii mergeau mainile)
– mai misto portul, dar mai comercial & turistic
– fost vrajit de o vanzatoare fara insistenta si luat 1 ie traditionala pt fete
– “follow the power lines to get to the windmill”. misto view pe noapte.
– seara barurile cu muzica misto erau goale => pierdut de baieti si venit pe jos pana la barca (freo 2 km)
– cum ar fi sa fi pe o barca cu oameni care asculta aceiasi muzica ca si tine?
– mor drq fara muzica “buna” langa mine
– grecii aroganti&lenesi, pe genul auto-pacaleala, care-i si aci, e balcanica.

ZIUA 5
delfin in port marina

– misto drumul pana la urmatoarea insula, surf cu barca ;)
SYROS – acostam chiar in buza portului pe strase langa terase
– misto oras, semi-indragosteala la prima vedere
– super biserica fortificata din deal. drumul pana acolo: asa DA! Grecia
– primarie si strazi de marmura. canteretul de la terasa cu chitara rece cu pasiune si voce tanguitoare, asa da! muzica greceasca, nu ce-i la radio care-i foarte aproape de manele
– super-feeling
– oras nu asa mare totusi, in port e cam tot + cand a venit feribotul la ora 23 erau foarte multi cu serviciul
– portocali pe strada; 1st cazuta aiurea “uite ba si astia cum ‘arunca’ portocalele pe jos”, dar… luat una direct din copac si are gustul undeva intre lamaie si portocala, foarte acida, acra; mergea de vitamina C o felie.
– aveau la buda la femei tampoane de schimb. chapeau

ZIUA 6
– biserica aia cu coloane aristrocrate
– urcat iar la cea fortificata – Anastasis (Renasterea), coborit prin alte parti si nu mai era chiar marmura peste tot
– multe pisici vagaboande, multe din ele jigarite
– multe cosuri de baschet
– un domn la 50+ costum si servieta, canta in timp ce cobora scarile spre munca cred :) superb.
– facut o baie-n poart printre U-uri, iar apa prea sarata. ihh.
– drum misto, un singur incident cu o pala de vant care a intors barca in loc

NAOUSA: greu de parcat lateral, reusit din a 2-a incercare (adancimea doar 2.5 m – au venit altii langa noi si au dat cu carma de fund)
– apar alte yachturi, inghesuiala de vremea rea, pe unul din ei ii agatam de noi. erau 3 si erau stresati; noi (cica jeo) paream marineros, ha:)
– constatat ca eram cam inghesuiti pe barca, restul navigau cate 4, maxim 6 pe barci echivalente (echipaj mare, si trebuia sa fim 10, nu 8. intrebare intr-un port: de ce voi romanii nu calatoriti cu femei la bord? :) )
– cum a gasit romanul nostru ma loc de gratar imediat in inima Greciei ( si va gasi oricand, clar!), de zburau oalele si farfuriile intre barca si jar si belau aia ochii mari la noi.

– bicle! iar, dar obositi, nu urcat un varf, ci un pic pana la o moara. e mare bai insula si nu parea populata de pe mal. ba e. si au agricultura si ferme misto. se pot autointretine lejer. cica nu creste nimic in Grecia… ha. oi, capre, gaste, gaine, porci… toate!
– seara net :) dar obosit si se invarteau monitoarele cu mine
 
 

ZIUA 7
– la plecare intalnit o broasca testoasa ratacita si cam lovita de… ceva. invartit putin in jurul ei
– facut un popas pe o insulita: baie, sarituri in apa & fun. eu am urcat in varful ei. ca sa dau de niste capre salbatice (?) (2 + 2 iezi). ce cautau acolo? si mai erau si oase de capra pe acolo.
– ploaie si mers in NAXOS. parcare cu nabadai si garcea de cheu cu “contre” cu primele hartii verificate (cica asa era normalitatea)
– [] din Naxos, insula mare si avea doar 2 porturi
– vazut loc misto de scuba dupa un cap de insulita
– mers vazut “castelul” – un fel de Sighisoara meditaraneana
– biserica catolica, o frantuzoaica batrana care ma pofteste inauntru si imi spune ca spiritualitatea e in inima, nu pe pereti si sa apreciez arhitectura ca atare. o refuz si mi-a parut rau dupa, imi promit ca revin a doua zi.
– putin somn ca-s rupt
– rau de uscat, haha
– portul mai strans cu di toate pe cheu. nu prea primitor, parca
– consumat 1 rola de saci de gunoi; multi intradevar plini de sticle de bere – care oricum a mai ramas, cica s-ar fi terminat dc era vremea mai generoasa.

ZIUA 8
– trezit, facut scuba la insula [], tunele simpatice semi-inchise sub apa in dreapta ei, ~ Shabla. okeish.
– calcaiul lui Achile al unui scufundac este urechea sa interna
– Cata uitat iPhone la frizer si l-a primit inapoi cu zambete
– ratat biserica, era prea devreme si era inchis
– plecat, back to Paros; ploaie
– parcat, teapa la benzina se pare – n-a verificat nimeni cand a facut full-ul grecul. mai mare atentie pe o data viitoare.
– papat; un ghiveci interesant: spanac + branza + creveti
– cadoux pe fuga
– feribot.
– prea mult, trebuia si mai mult relas; vreau acasa– foarte misto Atena noapte de pe mare

ZIUA 9
– drum back lin
– Dalboka

mai multe poze

Postul din 30 august 2011

În zile ca astea #Constanţa îşi spală toate păcatele de peste an! :D Valuri bune, butoi, lungi … chiar ‘La Butoaie’ în faţă. Miam-miam-miam. Regulate, cam 1.25 m, luat câteva, dat în stambă puţin :) Mândre zgârieturi şi un ear-plug pierdut, să fie primit. Ah… ce bine e: să încerci să programezi câte ceva toată ziua şi spre după-amiază mai târziu ţup! la nişte valuri bine-venite. “Fericit ca o jivină săracă”, ce sunt! :)
A început sezonul? Amin!

Lo-ve

PS: şi acu’ pe seară să băgăm o Vamă zic :D

Postul din 29 august 2011

mi-am adus aminte de ce nu-mi place compania oamenilor mari: pentru că nu prea sunt dispus la compromisuri şi-mi prefer alte lucruri (valori) decât marea majoritate. Q.E.D. . de unul singur sunt doar eu cu opţiunile mele. e de rău, nu-i de bine.

excelente valuri azi la plajă H20 – cinci, după prima groapă – manevre alea-alea:) m-a uns pi suflet, băi! trăiască mama lor de webcamuri îndreptate către mare şi anii de buna lor citire. bate a uşor Septembrie afară şi … de abia aştept :). cu BXL n-am mai făcut nimic de săptămâni deja – fără surprize.

Postul din 12 august 2011

Văluşoare. Primele pe anul ăsta, max 40 cm. Stat ceva în apă să prind trei onorabile. Şi prins:) Cam am nevoie de holder pentru umăr şi-mi dau seama că ţinând cont de forţele cu care te contrezi la cele mari de aproape 2 m nu ştiu dacă… e bine ce fac. Se prea poate că până spre posibila viitoare operaţie treaba cu valurile să se fi cam terminat pentru mine. Cel puţin nu grupa mare, alea pentru care viaţa merită trăită. Dar… bun şi aşa.

Şi dacă tot ar fi de consemnat, undeva după jumătatea lui iulie, cam la 1 lună după ce m-am mutat iar acasă, unde nu mă ridic din canapea decât pentru chestiuni vitale şi la 2-3 m distanţă… au cedat genunchii. Amândoi, pe rând. Iar acum, în fiecare seară înainte de apus câte o plimbare obligatorie de 30 de minute prin parc că totuşi vreau să prind 45 de ani fără bastoane. Apucat de citit despre articulaţia genunchiului şi-i muuult mai complicat decât la umăr. Asemeni patologie.

În rest de bine.

Postul din 12 septembrie 2010

Furtună cu valuri berbece. Prima zi prea mari, a doua n-am intrat, fost în Dobrogea cu Pax. A treia zi – dublu întărit umărul: holder + cordelină lângă coaste, şi am intrat cu Cifone, şi-a luat şi el placă, şi un coleg. Luat doar câteva de control – nu reuşeam să le iau în lateral – cât să-mi demonstrez că se poate şi aşa. N-am forţat. Surf up!

Sâmbătă seară party la Ctin. Mai slăbuţ că deh, 32 ci nu 17. Dar să-mi dau seama de longevitatea aceleiaşi formule de succes de gaşcă de prieteni. De 15 ani! E ceva.

Şi cam atât, nu?