{"id":3923,"date":"2012-10-04T23:25:31","date_gmt":"2012-10-04T21:25:31","guid":{"rendered":"https:\/\/kul.ro\/blog\/?p=3923"},"modified":"2013-10-05T16:25:32","modified_gmt":"2013-10-05T14:25:32","slug":"psihologice-2012","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/kul.ro\/blog\/2012\/10\/psihologice-2012\/","title":{"rendered":"psihologice 2012"},"content":{"rendered":"<p>Ce am re\u0163inut din lecturile adunate din c\u0103r\u0163ile de psihologie (de popularizare \u00eendeob\u015ft&#8217;, de la Ed. Trei, seria &#8220;Psihologie practic\u0103&#8221;) din ultimul an:<\/p>\n<p>&#8211; despresia este o boal\u0103 (de departe cel mai bun tratament este terapia prin \u015focuri electrice, care nu are nici o treab\u0103 cu mu\u015fchii \u015fi convulsiile ci cu poten\u0163ialul electric al leg\u0103turilor neuronale. reset, cu c\u00e2t mai pu\u0163ine daune colaterale &#8211; mai nou se face \u015fi sub anestezie general\u0103. alte <a href=\"http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Deep_brain_stimulation\">nout\u0103\u0163i<\/a> asociate).<br \/>\n&#8211; cu c\u00e2t cre\u015fti \u00een v\u00e2rst\u0103, nu&#8230; nu se rezolv\u0103 (de la sine), din contr\u0103 se agraveaz\u0103. st\u0103rile de anxietate cresc, \u00eenve\u0163i s\u0103 te obi\u015fnuie\u015fti cu ele. <em>&#8220;creierul se \u00eempute&#8221;<\/em> remember? \u00ee\u0163i vei aduce aminte de 25 de ani ca de o perioad\u0103 semi-virgin\u0103 \u015fi stabil\u0103.<br \/>\n&#8211; \u015fansele de recidiv\u0103 a unei depresii sunt mari.<br \/>\n&#8211; cele mai bune sfaturi sunt cele ce vin din v\u0103duvie. \u00een principal subiectul nu vrea s\u0103 accepte pierderea.<br \/>\n&#8211; semnul nr. 1 al depresiei: lipsa de somn, semn nr. 2: apetit m\u00e2ncare, pe plus sau pe minus (minus de obicei), 3: apetit sexual nada, 4: catatonie (prea evident)<br \/>\n&#8211; &#8220;patul&#8221; anxiet\u0103\u0163ii este depresia, ceea ce este important de \u015ftiut. adic\u0103 antidepresivele de termen lung sunt de preferat anxioliticelor ce pot da rapid dependen\u0163\u0103.<\/p>\n<p>&#8211; dereglarea somnului \u0163ine \u00een primul r\u00e2nd de cum m\u0103 raportez la el. ajunge aproape \u00eentotdeauna, \u015fi 3-4 ore ajung, teoria cu 8 ore minim este <a href=\"http:\/\/www.bbc.co.uk\/news\/magazine-16964783\" target=\"_blank\">fals\u0103<\/a> (teoria caloric\u0103 este fals\u0103). la fel &#8220;recuperarea&#8221; de weekend e fals\u0103, schimb\u0103rile se fac \u00eentotdeauna lent. REM e d\u0103 shit, ne trezim de multe ori pe noapte dar adormim la loc f\u0103r\u0103 s\u0103 ne aducem aminte asta.<br \/>\n&#8211; reglarea somnului \u0163ine de reglarea temperaturii corpului. centrii inhibitori vs. non. asta e tot. + melatonina. (=&gt; valeriana func\u0163ioneaz\u0103 like a charm)<br \/>\n&#8211; leg\u0103tura \u00eentre expunerea la lumina solar\u0103 \u015fi depresie este mare. din acest pdv de fapt nu suntem deloc complica\u0163i.<br \/>\n&#8211; mi\u015fcare: cei minim de 5000 de pa\u015fi pe zi.<\/p>\n<p>&#8211; suntem ceea ce g\u00e2ndim, adic\u0103 cum ne raport\u0103m la lucruri =&gt; cognitivo-comportamental\u0103. raportarea defectuoas\u0103 e totul (pe traume vechi &#8211; din copil\u0103rie &#8211; \u015fi educa\u0163ie \/ obiceiuri proaste), iar re_raportarea se face cu munc\u0103 de urm\u0103rire \u015fi cu ajutor terapeutic de preferat.<br \/>\n&#8211; s\u0103 re\u0163inem lec\u0163ia placebo-ului: de\u0163ii tot ce-\u0163i trebuie ca s\u0103 te faci bine. medicamentele \u015fi terapia de specialitate sunt binevenite ca ajutor.<\/p>\n<p>&#8211; &#8220;unul din motivele pentru care o adic\u0163ie este o adic\u0163ie este acela c\u0103 substitutul e\u015fueaz\u0103 \u00een mod inevitabil \u00een a umple nevoia original\u0103.&#8221;<br \/>\n&#8211; obsesiile func\u0163ioneaz\u0103 a\u015fa: este un defect de auto-protec\u0163ie, protec\u0163ia devenind parazitar\u0103 \u015fi se auto-hr\u0103ne\u015fte cu rumina\u0163ii de care subiectul nu mai &#8220;sc\u0103pa&#8221;. ajutat\u0103 teribil de: sentimentul de vinov\u0103\u0163ie \u015fi mai ales responsabilitate excesiv\u0103 spre patalogic fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. cirea\u015fa de pe tort: tendin\u0163ele de perfec\u0163ionism.<br \/>\n&#8211; obsesia, depresia, anxietatea etc. &#8230; nu e\u015fti tu, nu se confund\u0103 cu sinele. da, sunt ale tale dar sunt ni\u015fte &#8220;mon\u015ftrii&#8221;, pe care \u0163i-i cre\u015fti dup\u0103 &#8220;plac&#8221;. esen\u0163a ta r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103. f\u0103 diferen\u0163a \u00eentre devia\u0163ia de la echilibrul normalit\u0103\u0163ii \u015fi patalogic.<br \/>\n&#8211; dpdv psihologic nu exist\u0103 &#8220;<em>trebuie<\/em>&#8220;, lipsa nuan\u0163ei always fails =&gt; absolutizare \u015fi dramatizare exagerat\u0103. &#8216;trebuie&#8217; e doar \u00een &#8220;fight or flight&#8221;.<br \/>\n&#8211; violen\u0163a ESTE o alegere &#8211; nu, nu te st\u0103p\u00e2ne\u015fte. dac\u0103 lucrezi pe ea devine o op\u0163iune, cel pu\u0163in secundar\u0103. gre\u015feala #1: ignorarea c\u0103 anume mesajul poate ajunge la cel\u0103lalt \u015fi civilizat \u015fi satisf\u0103c\u0103tor pentru ambele p\u0103r\u0163i din conflict.<\/p>\n<p>&#8211; relaxarea, se \u015ftie c\u0103 este important\u0103. \u015fi mai important\u0103 e mini-relaxarea cu rezultate foarte-foarte bune.<br \/>\n&#8211; sunt dou\u0103 mari tehnici de relaxare: relaxeaz\u0103-te zen, muscular \u00een primul r\u00e2nd, \u015fi restul will follow. a doua, mai la \u00eendem\u00e2n\u0103: contracteaz\u0103-te \u015fi reflexul relax\u0103rii will follow (\u00eens\u0103 abuzul acesteia evident nu este ok).<br \/>\n&#8211; re\u0163ine raportul <a href=\"http:\/\/www.ted.com\/talks\/jane_mcgonigal_the_game_that_can_give_you_10_extra_years_of_life.html\" target=\"_blank\">3 bucurii la 1 rahat<\/a>. \u00een propor\u0163ia asta se compenseaz\u0103 emo\u0163iile.<br \/>\n&#8211; will-power este ca un mu\u015fchi. antreneaz\u0103-l.<br \/>\n&#8211; o list\u0103 de pl\u0103ceri pe zi (minim 4 de \u0163inut) face parte din terapia de relaxare. de obicei cei care au probleme nu le au. avute&amp;m\u0103surate.<\/p>\n<p>&#8211; exerci\u0163iul scaunului cu 4 picioare: social, amical, intim \u015fi profesional. un scaun \u00een 3 picioare este dezechilibrat \u015fi are \u015fanse s\u0103 cad\u0103 mai u\u015for.<br \/>\n&#8211; lem\u0103: lipsa rela\u0163ion\u0103rii cu ceilal\u0163i poate duce la obiecte libidinale defectuoase (egoism, narcism, altruism excesiv &#8211; \u00eengrijitor) care nu \u0163in apa \u015fi mai devreme sau mai t\u00e2rziu fails. \u00eenv\u0103\u0163\u0103 s\u0103 ai rela\u0163ii satisf\u0103c\u0103toare, \u015fi \u00eencepe de la b\u00e2rfa meaningless, e baza.<br \/>\n&#8211; urm\u0103rind &#8220;fericirea&#8221; fails (apropo, ce-i &#8220;fericirea&#8221;?). do: joac\u0103-te, munce\u015fte \u015fi iube\u015fte (amoros \u015fi social).<br \/>\n&#8211; do flow-it (M.Csikzentmikaly). vezi c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi lucreaz\u0103 cu el, \u015fi men\u0163ine-l. \u0163ine cont \u015fi de rodare.<br \/>\n &nbsp;<br \/>\n &nbsp;<br \/>\nP.S. Nu \u00een\u0163eleg cum de nu exist\u0103 studii serioase (adic\u0103 deja c\u0103r\u0163i \u00een libr\u0103rii) despre folosirea alcoolului moderat \u015fi\/sau a drogurilor u\u015foare \u00een tratarea \u015fi ameliorarea bolilor psihice. Sau orice alt\u0103 metod\u0103 de alterare a con\u015ftiin\u0163ei (ex: respira\u0163ie holotropica) sau vreo alt\u0103 intoxica\u0163ie care nu te omoar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce am re\u0163inut din lecturile adunate din c\u0103r\u0163ile de psihologie (de popularizare \u00eendeob\u015ft&#8217;, de la Ed. Trei, seria &#8220;Psihologie practic\u0103&#8221;) din ultimul an: &#8211; despresia este o boal\u0103 (de departe cel mai bun tratament este terapia prin \u015focuri electrice, care nu are nici o treab\u0103 cu mu\u015fchii \u015fi convulsiile ci cu poten\u0163ialul electric al leg\u0103turilor [&hellip;]<\/p>\n<a role=\"link\" class=\"rtp-readmore\" title=\"Read more on psihologice 2012\" href=\"https:\/\/kul.ro\/blog\/2012\/10\/psihologice-2012\/\" rel=\"nofollow\">Read More &rarr;<\/a>","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[35,41],"class_list":["post-3923","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-orice","tag-cartz","tag-neuro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3923"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3923\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/kul.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}