{"id":8644,"date":"2024-11-20T07:29:12","date_gmt":"2024-11-20T05:29:12","guid":{"rendered":"https:\/\/kul.ro\/blog\/?p=8644"},"modified":"2024-11-25T04:03:24","modified_gmt":"2024-11-25T02:03:24","slug":"te-ai-dat-azi-cu-biserica-pe-tomis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/kul.ro\/blog\/2024\/11\/te-ai-dat-azi-cu-biserica-pe-tomis\/","title":{"rendered":"“Te-ai dat [cu biserica] azi pe Tomis?”"},"content":{"rendered":"

Identitatea NA\u021aIONAL\u0102 – #pestri\u021beal\u0103 #Dobrogea #traumana\u021bionl\u0103 #traumatransgenera\u021bional\u0103 <\/p>\n

Core strenght: resilience<\/strong>.<\/p>\n

\"\"<\/a> \"\"<\/a><\/p>\n

C\u00c2ND \/ DE CE?<\/p>\n

Ortodoxismul \u00een cadrul \u021aaratului Bulgar a avut r\u0103d\u0103cini \u00een cre\u0219tinarea oficial\u0103 a bulgarilor \u00een secolul al IX-lea sub conducerea \u021barului Boris I (852-889). Aderarea la cre\u0219tinismul de rit bizantin, prin intermediul Constantinopolului, a fost o cale prin care Boris a \u00eencercat s\u0103 stabileasc\u0103 o identitate comun\u0103 pentru un popor extrem de divers din punct de vedere etnic. […] Boris a v\u0103zut \u00een cre\u0219tinismul ortodox o cale de a men\u021bine un echilibru \u0219i de a evita subjugarea complet\u0103 de c\u0103tre vecini.<\/p>\n

Religia ortodox\u0103 a fost folosit\u0103 pentru a centraliza puterea \u0219i pentru a da o coeren\u021b\u0103 cultural\u0103 teritoriilor controlate. Limba slavon\u0103 a fost folosit\u0103 \u00een cult, ceea ce a \u00eencurajat dezvoltarea literaturii slavone, contribuind la o identitate religioas\u0103 distinct\u0103 de cea greac\u0103 bizantin\u0103. \u00centemeierea \u0219colilor de la Ohrid \u0219i Preslav \u0219i dezvoltarea alfabetului chirilic au fost fundamentele pe care s-a construit identitatea bulgar\u0103 ortodox\u0103.<\/p>\n

DUJMANII<\/p>\n

Pecenegii, cunoscu\u021bi \u00een sursele bizantine sub numele de Patzinaki (\u043f\u0430\u0446\u0430\u043d\u044b [RU] – golanii), au ap\u0103rut pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei \u00een jurul anului 890. Au fost adesea angaja\u021bi ca mercenari de c\u0103tre Imperiul Bizantin pentru a lupta \u00eempotriva inamicilor acestuia, inclusiv bulgarii \u0219i ungurii. Stilul lor de via\u021b\u0103 nomad le permitea s\u0103 controleze rapid teritorii prin raiduri s\u00e2ngeroase, impun\u00e2nd tribut popula\u021biilor locale. […] Dup\u0103 aceste \u00eenfr\u00e2ngeri, mul\u021bi dintre ei s-au amestecat cu alte grupuri etnice sau s-au refugiat \u00een Ungaria.<\/p>\n

Cumanii au fost un popor nomad de origine turcic\u0103, care a migrat din stepele euroasiatice \u0219i a avut un impact semnificativ asupra regiunii Balcanilor \u0219i a voievodatelor rom\u00e2ne\u0219ti \u00eentre secolele XI \u0219i XIII. Ace\u0219tia erau \u00eenrudi\u021bi cu pecenegii \u0219i au fost cunoscu\u021bi pentru abilit\u0103\u021bile lor de r\u0103zboi, fiind mae\u0219tri ai c\u0103l\u0103riei \u0219i arca\u0219ilor. Cumanii au venit din stepa kirghiz\u0103, situat\u0103 \u00een Asia Central\u0103. Cumanii au organizat numeroase raiduri \u00eempotriva Imperiului Bizantin \u0219i a cnezatelor slave, inclusiv \u00een Moldova, Muntenia \u0219i Oltenia. Aceste incursiuni au dus la instabilitate \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei locale, dar au contribuit \u0219i la formarea unor rela\u021bii comerciale<\/em>. De ce au fost cumanii numi\u021bi “r\u0103zboinici blonzi”? […] Episcopatul cuman din Moldova este un exemplu al eforturilor organizate pentru a r\u0103sp\u00e2ndi catolicismul printre cumani.<\/p>\n

Cumanii au avut un rol esen\u021bial \u00een formarea primelor voievodate \u00een Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, influen\u021b\u00e2nd at\u00e2t structurile politice, c\u00e2t \u0219i organizarea social\u0103 a acestor regiuni \u00een perioada medieval\u0103. C\u0103petenii cuman\u0103: Exist\u0103 teorii care sugereaz\u0103 c\u0103 primii voievozi ai \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, precum Basarab I \u0219i Tihomir (Thocomerius), ar fi avut origini cumane. Neagu Djuvara, un istoric renumit, sus\u021bine c\u0103 Tihomir ar fi fost de origine cuman\u0103. [“Dac\u0103 voi nu m\u0103 vre\u021bi, EU v\u0103 vreau!”<\/em>] […] Influen\u021ba lor se resimte nu doar \u00een structurile de putere, ci \u0219i \u00een mo\u0219tenirea cultural\u0103 a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

Ace\u0219tia (cumanii, pecenegii & the gang) destabilizau regiunea prin raiduri \u0219i invazii, amenin\u021b\u00e2nd nu doar structurile politice, ci \u0219i coeziunea social\u0103. [Nu musai cyber, ci ceva sa plac\u0103 la toat\u0103 lumea.]<\/p>\n

Ortodoxia a devenit o for\u021b\u0103 unificatoare. Liturghia, s\u0103rb\u0103torile religioase, pelerinajele \u0219i via\u021ba monahal\u0103 ofereau un cadru de rezisten\u021b\u0103 spiritual\u0103. Credin\u021ba comun\u0103<\/strong> a adus popula\u021bia b\u0103\u0219tina\u0219\u0103 mai aproape \u00een fa\u021ba pericolelor externe \u0219i a stimulat formarea unor alian\u021be locale de ap\u0103rare. Unele grupuri migratoare au reu\u0219it s\u0103 se stabileasc\u0103 temporar \u00een anumite regiuni, iar influen\u021bele lor culturale \u0219i etnice s-au v\u0103zut \u00een conflictele, dar \u0219i \u00een fuziuni sociale \u0219i etnice.<\/p>\n

Prin adoptarea cre\u0219tinismului ortodox, \u021aaratul Bulgar a pus bazele unei sinteze culturale \u0219i religioase care va defini Balcanii pentru secolele urm\u0103toare. No\u021biunea de \u201enoi\u201d versus \u201eei\u201d<\/u><\/strong> a fost modelat\u0103 nu doar \u00een termeni politici, ci \u0219i religio\u0219i, iar conflictele cu popoarele migratoare din nord au contribuit, paradoxal, la consolidarea unei identit\u0103\u021bi ortodoxe unitare.<\/p>\n

—<\/p>\n

BISERICA lui \u041c\u0438\u043a\u0445\u0430\u0438\u043b\u044c<\/a><\/p>\n

\u00cen vremurile de instabilitate \u0219i conflict generate de migra\u021biile constante din nord \u0219i dinspre Ural, m\u0103n\u0103stirile au devenit veritabile centre multifunc\u021bionale, cu un rol de refugiu \u0219i de ap\u0103rare pentru popula\u021biile locale, dar \u0219i cu o implicare indirect\u0103 \u00een confrunt\u0103rile armate. […] M\u0103n\u0103stirile medievale din Balcani erau adesea amplasate strategic: fie pe dealuri, fie \u00een zone izolate sau mai greu accesibile, ceea ce le oferea un avantaj defensiv natural. […] Acest aspect a transformat m\u0103n\u0103stirile \u00een centre de rezisten\u021b\u0103 simbolic\u0103 \u0219i fizic\u0103. […] \u00cen special \u00een zonele care erau frecvent expuse atacurilor migratorilor, zidurile groase de piatr\u0103 \u0219i turnurile de observa\u021bie au fost ad\u0103ugate pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi ap\u0103rarea. <\/p>\n

M\u0103n\u0103stirile ortodoxe \u0219i pre-ortodoxe aveau un rol important \u00een sprijinirea logistic\u0103 a r\u0103zboinicilor locali. Ele puteau furniza hran\u0103, ad\u0103post, \u00eengrijiri medicale rudimentare, arme \u0219i echipament<\/u>, atunci c\u00e2nd era necesar. C\u0103lug\u0103rii, \u00een special cei erudi\u021bi, puteau ac\u021biona ca sf\u0103tuitori pentru conduc\u0103torii locali, oferind strategii diplomatice sau militare. Unele m\u0103n\u0103stiri, mai ales cele de influen\u021b\u0103 bizantin\u0103<\/u> [\u0415\u043b\u0435\u043d\u0430<\/a>], aveau \u0219i capacitatea de a mobiliza ajutor extern prin re\u021belele de influen\u021b\u0103 religioas\u0103, fie de la Constantinopol, fie de la alte centre cre\u0219tine.<\/p>\n

Un zid gros \u0219i o curte \u00eenchis\u0103 nu reprezentau doar o ap\u0103rare, ci \u0219i o declara\u021bie simbolic\u0103 de rezisten\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba haosului.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Prin aceast\u0103 prism\u0103, Ortodoxia<\/strong> nu a fost doar o religie, ci un element de rezisten\u021b\u0103 cultural\u0103 \u0219i de coeziune \u00een fa\u021ba pericolelor externe, contribuind la configurarea identit\u0103\u021bii balcanice \u00eentr-un context dominat de conflicte \u0219i migra\u021bii permanente.<\/p>\n

OST pe #bass:<\/p>\n