Category: jurnal de baie

Baie tarzie cu Petrosina&A. la Casino in Mamaia. Desi programat, n-am mai trecut acasa dupa boarfe si cum Petru a intrat evident mi-a facut pofta si am intrat si eu. Foarte tonifiant, de parca imi trecuse prin tot corpul un tavalug energetic care a echilibrat tot. Zen like. Dupe care am gasit toti trei o cosmelie de lemn dupe care ne-am adapostit intr-un colt de vara uitat asa cum ii sta bine unui tarziu Septembrie cu nisip si frunze uscate. Valurele erau dar nu stiu daca ar fi sustinut placa. Da’ asa… cu “corpul gol” (ca oricum chilotii cam cadeau de pe mine). Fun. Daca se ridica maine merem cu placa.

Cu ce se pot asorta niste papanasi lenesi de duminica pierduta si casnica? Pai, ca sa fie de sezon cu niste valuri! Chit ca-i rece, chit ca ploua, daca-s valuri merita luate. Zis si facut, si am fost, si cu fete(-le care erau cu doua-trei geci pe ele, cu fes, cu ce tre’, de sezon). N-a fost chiar asa de rece, dar cam batea vantul si marea era cam agitata. Luai trei valuri mari si late din care doua mai acatari, iar unul cu ceva manevre ranjind in fata lui Nanu care credea ca intru in el… si cam atat. Tragea curentul foarte puternic, eu nici n-am fost dupa groapa, s-a dus Nanu singur (spre disperarea oare cui?) si a luat unul mai mare pana la mal. S-a cam facut de full si mie mi-au cam inghetat oasele (adica articulatiile de la genunchi si de sold, care ma supara si acum of! batranetile mele). Oricum mai misto decat sa stai in casa. Papanasi au fost asa si asa. Septembrie s-a facut frate cu Noiembrie, astept o revenire dar in nici un caz glorioasa.

15 septembrie mi-o da in goarna rau de tot… Asta-mi pune stop la orice alte proiecte de lunga durata, cel putin o perioada buna. ‘V-ar impozitele drq sa va hie…

O zi superba, desi cu victime colaterale. Mers cu Nanu pe la 3+, erau mari-mari si regulate, de hula. Am luat o decizie buna sa mergem la Casino unde se formau perfect dupa prima groapa. De fapt chiar magnific: sa stai in apa cu placa in maini si sa vezi in fata ta un perete de apa ce se formeaza dand sa se rastoarne periculos peste tine, inaintand metru cu metru… pfiu! si inalte 1.5 – 2 m si lungi 70-100 de metri chiar dupa buza ciupercii, spre stanga. Am luat labele ca sa nu mai pedalez atat, N. s-a intors dupa ele ca nu puteai sa-ti dai drumul de pe buza fara.

Din pacate la un moment dat vine unul mare-mare, Nanu il anunta ca atare si eu zic ca nu-l iau, dar cand ajunge in dreptul meu hai ca e bun, il iau, ma uit dupa N. care era in stanga mea, nu mai era, inaintez cand… asta imi trecuse in fata si ma izbesc de el, si valul ne cara pe amandoi, eu urland de entuziasm si asta tipa ca si-a pierdut o laba… Pana ne-am prins, pana sa facem inapoi punct fix (trebuia sa ma fi scufundat eu dupa ea) cat ne-a rotit valul… canci, s-a dus. Oricum nu se vedea nimic la fund, asa ca Nanutu a ramas fara o laba, mai mult din cauza mea… deh, pierderi de razboi, da’ ii cam erau laxe (si eu ma gandeam cand am intrat ca o sa le pierd ca si mie imi joaca-n picioare).

Dar a fost minunat, am luat 3 valuri, din care doua mari, erau gen bizon care te duceau din rupere in rupere cu ele, cu adrenaline rush alea-alea… de manevre era mai putin loc, desi poate s-ar fi putut. Iar la cel care se cam putea m-am speriat ca nu-l mai vedeam pe N. si vroiam sa ma intorc, dar asta era in fata il luase pana la mal. Si te cam tragea in larg, dar era ok, te puteai lupta cinstit cu curentul. Si… :) vine unul mare la un moment dat, ba! da mareeee… ii urlu lui Nanu: “ducking, acuuum” si ma bag sub, dar a fost cu 1.5 secunde mai devreme asa ca atunci cand am iesit din apa am iesit chiar in spuma… m-a aruncat pe spate cu tot cu placa ca pe un fulg, presat sub ea. Ma gandeam ca un incepator ar fi intrat in panica si ar fi dat aerul afara din plamani. Mi-a fost un pic tarsa, dar fu ok. E sport extrem ce drq.

O baba la mal in prima tura (ca am luat si o pauza) “mama, aveti grija… sunteti constanteni?”:). Si arabul de la chiosc ce dulce era cum imi povestea pe fuga cum isi sparsese el timpanul dupa ce a coborat la 14 m freediving si l-a prins un curent. “Da’ amic tau stie inot bine?”. Nanu a mai ramas in apa, prins in entuziasm, si i-am dat placa si labele mele si zicea ca e mult mai misto cu a mea, ca deh, e mai profy-like, dar s-a pacalit evident ca l-a cam doborit oboseala si raul de miscare.

Laba nu s-a ivit la mal din carasbeta salvamarilor. Nici nu speram sa. Excelent azi la mare!:) Maine cre’ca se lasa vantul.