Mult. Plăcere multă, durere multă – multă muncă. Mult. La distracție: spre abuz. Și eventual rpd, pe repede-înainte.
Dat volumul tare: că încape – cât încape.
Mult. Plăcere multă, durere multă – multă muncă. Mult. La distracție: spre abuz. Și eventual rpd, pe repede-înainte.
Dat volumul tare: că încape – cât încape.
E bine. E f bine.
Nu musai hipster, nu musai Maiakovski, nu musai Tzara, nu musai Labiș… dar azi după ce am terminat programul de 4h de la noul CTS și cu ochelarii de soare Gucci, după ce a plouat, după ce a dat cu ninsoare și pe urmă cu soare, cu de toate…
Mă întorceam pe Victoriei cu Andy Warhol-ul personal (adică am dat niște sute de EUR pe un afiș mai scump), în haina de cvasi-cătănească, cu legitimația de la biblioteca Cercului Militar în portofel – unde citesc despre civilizația arabă, cu Vremea i Steklo în urechi. Cu război la numai iar doar câteva sute de km de tine. În așteptare la biserica Kretzulescu pentru spovedania de dinaintea de Paști. Și tocmai înturnat de la cel mai șmecherrr masaj non-erotic din viața mea, cu chakrele inimii deschise întru maxim.
Păi dacă nu suntem golani, atunci ce mai suntem? 44 de ani. Atâtasaputut.ro
Citind F.M.D.
1) Lecturile de la 20j de ani nu se compară cu relectura de la 40j. Diferența de înțelegere text și raportarea la chestiuni “de viață” diferă de la cer la pământ. Mă aștept și la 60j să fie la fel.
2) N-am intuit, nu mai țineam minte, cât de franțuzit poate să fie FMD pe dialoguri. Are bucăți – asemănătoare cu Goldoni sau Molière – super-teatrale. Le iei, le perii un pic prin reducție, și gata sceneta! Și cu bârfe ca de curte, cu pizme între ei & ele – mai ales ele – și cu întorsături, cu umor, cu inteligență și cu direcții scenice excelente. Savuros! Foarte bine scrie. Și izvinicccc – mie îmi pare scriitură relativ modernă. Nu abundă în puhoaie de arhaisme. (Totuși… parcă în “Nopți albe” au cam fost.)
3) Am găsit textul original în format PDF. Am vrut să scriu editurii… hehe. Dar nu, e chiar cuvânt-cu-cuvânt cu prima ediție. Culmea! diferă alfabetul – multe litere se scriau altfel atunci. Aveau si “i“-ul UKR – ulterior înlocuit de î (ы). De investigat mai adânc.
Cam delicii.
Asta ar fi bine de predat la liceu. Un НЕТ hotărât canonului:
Din Ucraina acum:
Putin's dream of creating a Greater Russia is my country's nightmare. #SaveUkraine#kyiv #StopPutinsWar #Standtogether #FreeUkraine #WeAreAllUkrainians #StandWithUkraine #StopTheWar pic.twitter.com/EKw3K6BsbZ
— Klitschko (@Klitschko) March 14, 2022
Din 15 Aprilie voi transmite live din Roma. Țînând legătură cu părinții, colegii și mai nou cu Sviatoslav (Святослав) care mai nou are cont pe Neflixu’ meu – sor-mea și așa nu-l folosea, fu de acord.
#ClosetheSkyUkraine – wishful thinking-u’ e un bias al dracului de căpos.
A început războiul în Ucraina. Și pare că va da pe din afară.
Din întâmplare am fost sâmbătă în București și fusei la un protest pro-UKR în față ambasede(lor). Am repetat pe drum încontinuu să pronunț corect & tare: Ruski karablî idi na … și cuvântul ăsta îl ratam, îmi ieșia cu “urechi” :) că nah Dasha nu mă învață prostii. Dar nu era cazul, la protest lucrurile erau foarte liniștite, lumea era pe chill. Acolo am avut însă o mare senzație de stranietate, că acel conflict nu era al meu – că n-am nicio treabă cu războiul ăla, cu ucranienii prezenți și ce caut eu acolo. Dа, că-mi pare rău de ei, dar… Asta până aseară când 1 avion și 1 elicopter au căzut prin Dobrogea, iar până la ora asta se pare că au căzut “pe vreme rea” / incompenență / ‘corupție’ – d-astea d’ale noastre.
Ce este important? Înainte să plec la Buc m-a luat așa … o chestie și am fost să o văd pe Andra. Și pe Rebeca. Kids are fine. -ish.
Muncesc f mult și ies din casă de 2-3 ori pe zi în ideea de a-mi reduce tensiunea, funcționează – dar cum mă așez la calculator și citesc vreo 2-3 threduri de probleme la muncă “mi se ridică sângelele la cap”, mă enervez. Nu știu să nu mă implic. Da’ altceva voiam să zic, când să ies – mama: “Păi ieși mamă, ieși. Ieși cât se mai poate, că după aia nu se mai știe…” Cred că cel mai important în perioada următoare pentru mine este să rămân în viață pentru ea – ca să nu mă îngroape, că nu merită așa ceva.
Bun. Îmi doresc o lună de Roma în Aprilie. Dar nu cred că iese :) Și e de la bani, cumva – că trebuie băgați în gură, că-mi pică gingiile și după ele dinții. Sau invers, sau cum drq e. Da’… poate 1-2 săptămâni tot mi-or ieși. Da’ dacă plec… să mă mai întorc?
Drumul către burnout este presărat cu intenții bune.
N-am învățat mare lucru din Ianuarie, unde media zilnică de muncă fu de cca. 10 ore. Am învățat niscavai rusă, nu multă față de … – da’ cine știe la ce-o folosi asta.
Pe 2021 îmi propun să ajung cu rusa la nivelul B1, ca să pot citi și Idiotul & Demonii în original.
lateredit: și Lermontov
Tovarăși din toate țările, uniți-mă!
BV:
1. tzaganii aia cu salvari de langa care ti-ai retras cumparaturile si au strigat dupE tine ca-ti uitashi pateurile, fricoshilah
2. tipul de hotel care a venit sa-mi zica daca e cumva ceva in neregula cu automatul de parcare, pai e pentru hotel, ala cu aplicatia e pestru drum. civilizat, frumos, elegant. ahhh!
3. Am văzut un coșar pe stradă în Centru :)
4. oameni care saluta masinile ce se opresc la trecerea de pietoni cand le dau prioritate ca-n BXL
5. “Vin turcii”? :) Eu dupa ce clopetele de la biserica (protestanta, mi se sopteste in casca) bat (de Sfanta Vineri, la fel) timp de freo 15+ min.
6. “Dar nu vedem și noi o bunăciune de bikeriță” #pestrada 2 post-teenși ieșind de la McD
7. Doamne, ce bine că m-am născut în Sud! Și nu în haterage ăsta între culturi. Și băftos, în Sudul ăla bun – adică Grecia, și insule chiar :Д – аdică în Dobrogea.
there-there
Uof, nu-i okey să lucrezi cu Xanaxu’ la nas. La NAS :)
M
Când eram mai tânăr trăiam mai aproape de soare și asta înseamnă că trăiam mai mult… O rutină zilnică: plivit la roșii, mers la piață sau făcut bazine în golful de lângă plajă salvează mintea să se întoarcă împotriva ei însăși. Viitorul sună gri, cu gânduri răzlețe de Roma.
Dragoștea ca-n vremea Coronei.
77 de ani
sursa: http://www.contributors.ro/sinteze/ca%c8%9bi-ani-traie%c8%99te-un-roman-pensionat-la-varsta-de-60-de-ani/ /via Vasile Gheţău
DAY 1
– în Italia îți trebuie ochelari de soare, clar :)
– sunt în Roma, este ianuarie și este un soare de sfârșit #Septembrie de să te lingi pe dește :)
– multe Dustere
– haos mișto pe străzi, ca Buc. dar nu așa aglomerat, și ei se mișcă
– nu e praf, aer curat
– și nu prea am văzut lume de pușcărie/Ferentari. mai puțini de prin Nigeria (Maroc, mi se șoptește în cască), sunt – și cu mizerie, dar nu apăsat.
– civilizație de tip enclavă
– și întâlnești un melanj “arhitectonic”: și Grecia, și Spania, și Italia, și Cuba, și Madrid și Paris, și insule.
– aici sunt o bucatzică de carne pentru donne 45+
DAY 2
– Ninja, Golan, Skandal – aka Ion Antonio
– în piață a alergat înapoi după tine că ai uitat laptele, deși își lua cafeaua chiar atunci :O
– surprinzător de puțină lume la furat
– Colloseum – pâine și circ, claros
– Roma – cel mai fost-bogat oraș al lumii
– fântâni la liber chiar și în oraș; cișmele
DAY 3
– puțini negrii / arabi – Roma vs. Bxl
– sunt curios câte kile în plus o să am după săptămâna asta plină de bunătăți & vinaș. le: didn’t
DAY 4
– o lucrare de renovare de peste drum de unde stau îmi aduce aminte de dulcele sunet al bormasinii, capitalismul emergent din zona natală :)
DAY 5
– pennichella – siesta cam între 14:30+ / 17:30+
– puțini supraponderali
– dar este mizerie; și asta pentru că nu o mai strânge nimeni
– îmi place că au stații de autobuz dese, și că poți să mergi per piedos peste tot
– f pestriță lumea la teatru “de cartier” în Roma ceea.ce.e.f.mișto. și media de vârstă nu se oprește lejer la 60, ci merge până la 80 de ani. am văzut un Shakespeare ușor adaptat către o „Divina Commedia”
DAY 6
– În Vatican, de departe – după La Pietà, cea mai mișto este sculptura preferată a lui Michelangelo după ce-a orbit (? bleary eyes), un tors.
– mda, când intră soarele-n nori e mai frig :)
DAY 7
– prima țară în care culoarea-mi ca de pepsi mă ajută, de parcă-s localnic
– male 50j+ înseamnă pantalon doc, pantof și poate chiar cămășă. în Italia aia bună.
– în Roma până și boschetarii au/poartă ochelari de soare
– toată viața am crezut că explozibilul ăla din noi era de sorginte italiană. ei bine nu, mai degrabă este slav, via Moscova – ori nu am nimerit unde tre’. le: sau țigăneală.
– Bar Tosso – p’o colină, best coffe în Rome so far. espresso, 1 EUR.
REST
– cozile de stat în picioare la espresso în mall
– e frumos la Italia, e frumos fuoc. dar după o săptămâna îmi vine să zic: “ia hai terminați cu prosteala, vorbim și noi română și ne comportăm normal?”. pe urmă îmi aduc aminte cine e musafirul și tac.
LECȚII
1. ăia cu barul – strâns masă + lăsat bacșiș. “don’t overdo it”.
2. ăla невежественный din aeroport – go with the flow; ca ei în trafic
M-aș muta din România în momentul în care am să găsesc ceva să bată triunghiul: CTRL – Grădina Eden – Elvira Popescu – unteatru. Până acum nu am găsit :)
În primul rând mă bucur că am ajuns aici. Aveam dubii, dar uite că am ajuns să văd lumea cu ochii mei în sec XXI :)
Pe 2020 îmi doresc să fie ce-a fost și pe 2019, dar fără burnouturi. Tipup-tipup.