Un sms primit de la o amică: “Primul meu Xanax !”. Ah… pe care-l arhivez cu frică. Nu-mi doresc să ajung acolo şi trag speranţa că anume cu alegerile bine făcute şi cu ceva efort în acest sens – precum cel din această toamnă/iarnă – poţi să nu ajungi aşa.
insa era luat precum antianxiolitic nu ca medicamentatie depresie, si intr-un moment delicat, o operatie… so: am deformat. dar frica ramane :)