Si am avut zi libera! Amin! Si am ajuns mai dupa-amiaza sa fac ceea ce imi doream: “sa urc un deal, sa cobor o vale”. Si am facut. Dus de I. undeva pe langa Basarabi, loc de gratare, manele si 1 mai, insa suiti pe dealuri de-o normalitate naturala de te ustura la buricele degetelor. Frumos, ar trebui sa fac asta mai des, s-asa Dobrogea-i frumoasa foc, dupa cum bine stiu.
Seara dupa o bere inginereasca cu Van & Rux si tatal ne-am refugiat in Shout dar care era cam gol. (Doamne, imi aduc aminte ce plin era Club A-ul pe timpul sesiunii :D). Totusi trebuie sa le dau Timpurile Noi ce-s ale lor. Dupa, taximetristul pe care-l rugasem de iz de rockareala ne-a dus, dupa unul nou (Times?) din care se auzea B.U.G. … nu mersi, si dupa ce usa la Taclale era inchisa (sambata la 2:30!), in… Oxford. Unde a iesi o boschetareala pe ringul gol, noi trei si inca un grup mai retras intr-un fundal, de nu s-a putut!:) Pacat de lipsa formatiei intregi, dar locatie de retinut pt. viitor. Ce ne-am mai prostit, foarte fun :).
Zilnic cu 30 min doar pentru tine, cu 15 min pentru aranjat lucruri, cu power-nap dupa pranz si o singura zi libera ca asta, s-ar putea aduce luna de munca la 10 ore lucratoare / zi. Ce lipseste din peisaj? Fomeia. S-atat.
Mi-aduc aminte cu lenesa nostalgie de “Buona Domenica” de pe Canale 5, acum x ani. Chestiunile incep sa se lege.