Din ciclul “urcat un deal, coborit o vale” vai! ce frumoasa-i Dobrogea: cu ulii maiestuosi, doi, planand intre resturile dealuri-munti si Dunare, la Cerna, c-un soare atat de cald dinspre Slavii peste probabil fostele manoase plaiuri multi-etnice (Greci, Turcoaica, Slava Cercheza, Slava Rusa si altii). Cre’ca weekendurile viitoare o sa le fac si mai la pas, macar de dat o roata pana la manastiri ca nu s-au asezat pe acolo degeaba. Oricum vreau sa-l bat si pe ala inspre Tulcea, pe la Izvoarele, Valea Teilor si altele si poate ajung si la Niculitel. Si merita petrecute si padurile da-nmugurite de pe langa Horia. Ce coline!:) Pre-Tismana like. Oricum in nord e treaba. Mi-am facut si damblaua, am urcat dealul la care salivasem din masina data trecuta dinspre Galati. Very good vibe. Serpuitul fluviului si muntii macinati pe de alta parte si asezarea ca’ntr-o caldare cumva… minunat. Nu m-am putut abtine si am facut si putin pe capra pe niste stanci, destul cat sa fie safe ca eram singur. Mi-a descretit fruntea, caci intre patru pereti nu prea mai merge, poate doar sexul si oricum si ala doar cu cineva nou.
update: intre timp m-am mai “invartit” putin si am facut rost de niste poze mai bune, chiar panorame 360 facute vara http://www.panoramio.com/photo/2740382
