Era dupa-amiaza acu ceva zile si lucrai, programai. In spatele blocului niste tiganci se apucasera sa sparga dalele ramase de la garaje ca se ia otelul din ele. Dale care stateau foarte bine unde erau. Ai iesit pe balcon si te-ai rastit la ele, ti-au raspuns, s-a lungit, a trebuit sa te impui, ai urlat mai tare, ti-a iesit… pana la urma. Nu a trebuit sa cobori jos asa cum ai amenintat si foarte probabil ai fi facut-o, Doamne fereste! bine ca n-a fost cazul. Partea urata este ca n-ai mai fost in stare sa lucrezi cel putin jumatate de ora din cauza ‘sangelui care iti innegrise ochii’, adrenalinei, noradrenalinei etc.. Te-ai intrebat daca oare un dialog civilizat ar fi functionat, cel mai mult insa te oftica … la maxim! faptul ca nu mai puteai sa lucrezi. Dar deloc. Te-ai plimbat prin casa de colo-colo boscorodind, mai un gesticulat, mai un injurat, un oftat… a trecut. Un detaliu important: dracii s-au mai domolit considerabil cand ai bubuit catva pumni intentionati – artistici – in perete. S-a mai ars.
Este o problema.
Nu cred ca articulatiile mi s-au busit fara un scop precis, acela de a ma proteja. Este imposibil sa nu fie o legatura intre pareza stra-bunicului Dimulescu, piciorul beteag al tatei, umarul meu franjuri si handicapul motor al Andrei din nastere. Toate pe aceiasi parte dreapta, cred ca nu ma insel. Asemenari daca mai stau sa mai caut gasesc. Este cazul sa incetezi sa te mai invinovatesti pentru intamplarea din Vama cu Lore, esti la fel de vinovat ca si manerul unui ciocan. In acelasi timp nu este de iertat si nici scuzabil. Insa tara este a ei. In cazul acela. Coborind in subsol este vorba despre o lipsa esentiala de respect fata de calitatea umana, lucru ce atrage automat o frustrare, la fel de esentiala. Si a trecut destul de mult timp incat defectul sa nu fie inlaturat prin auto-educatie. AAA nu spune aproape nimic despre metodologie, ti-l aduce pe Dumnezeu (a se citi Iisus) in viata ta. Lucru care nu-i putin deloc, da-i departe de pragmatismul si eficienta industrial americana.
Prea putin ma intereseaza politica corecta.
trei chestii:
– cand i-ai bagat mana in volan ca rasturna masina de bordura inspre Ovidiu cautand reprezentanta >> pt o oglinda laterala. si a trebuit sa urli la ea (si nu-ti facea nici o placere, dar deloc, venea ca un fel de obligatie) ca sa se potoleasca cu gandurile negative pronuntate tare, si cum isi dadea seama de mitocanie, dar stia ca-i face bine si tacea si-a lasat-o asa.
– cand te gandeai in tren inspre Viena ce sa-i faci violent, dar safe enough, incat sa se potoleasca dar sa nu bata la ochi si sa fie si minim. si-ai apucat-o cu forta de ceafa indreptand-o spre tine cu “te potolesti?!”. s-a potolit. C. imi dadea dreptate plangandu-i-se.
– insa brutalizari iesit-voite au fost:
d – coborand scarile de la munca o palmuta usoara peste cap, ea perplexa-vinovata ca facuse o criza de gelozie total aiurea fata de V. (“ce cauta aia cu tzatzele pe tine?”)
d – o palma-n joaca peste fund in fata la Metro II, dar foarte tare, scapata, ca o gluma proasta (“muscatura iepei” din generala) dar mult exagerata. se inchisese in masina si plangea.
d – o lovitura pe spate ca o reactie la o gluma/mitocanie mega-deplasata cu tenta vendicativ-sexuala fata de LCC pe strada de langa service Raver.
, iar de la ea… fara numar! (cand iti fripsese 3-4 pumni in umar cu o violenta si o furie de nedescris pt ca o facusei cu nervii tachinand-o la calculator, si te blocasei pt ca pt o mini-fractiune de secunda iti pierdusei controlul si vroiai sa o lipesti de perete). si ramasei perplex, fara cuvinte, dintr-o camera in alta. te-ai imbracat si ai plecat, reprosandu-ti apoi reactia, etc. etc. :))
nu-i chiar pe lipsa de respect. e o dependenta, un tavalug draci-violenta-chin ce atrage altul la randul sau, creierul repeta ce stie. e la fel ca slabitul sau lasatul de fumat. iar reactia potrivita se invata la fel cum se invata si politetea.
da! normal ca sperie ce vine din interior, dar nu esti tu – sunt frustrarile tale si modul prost de le gestiona, but ain’t YOU. gen.