Trezit la 4:30, “pierdut” tren pe bază de aglomeraţie, condus până-n Capitală. Asta după un weekend atât de mişto, la rădăcinoasele de acasă – friends&family – care rivalizează cu toate weekendurile din vara lui 2014 la un loc, să le zicem mai… rock’n’roll. Bune relaţii (umane) mai am în Cţa. Şi m-am văzut şi cu_gagicile că mi-era un dor de vai-vai… şi ne-am iubit, ne-am alintat, am jucat piticot, am fost la Cărtureşti… ah! Bine fu. Tonus excelent spulberat într-o singură zi pe munci unde te dai cu capul de “cum se face asta? & why?” şi de mai multe ori, orbecăind – dar dată spre mal în final. Ajuns acasă pe la şapte şi picat ca din avion. Trezit la 21+, net… şi iar de la capăt cu_codul pentru a sta lejer cu timpii din săptămână.
+ ieşit la hashdoioish cu segmentul ĂLA bun, să mai fie – de căutat, chiar.
+ delfinarile de la CC, care au fost ele şi care au uns sufletu’ cu vaselină groasă. Din păcate timpul care mai este se pare că se măsoară în ani. Şi nu destui. D’un Oscar, de-o nouă-nouă generaţie… din astea. Ar fi şi mai mişto dacă…
Ah, da şi August-Septembrie e cu seringa plină de fericire, pah vene aşa direct prin retină. Mama lor de lucşi.