Din martie sunt în Constanța și asta se va lungi până pe #Septembrie plus.
Și anul trecut am stat la mare din aprilie până în noiembrie, deci se cam ridică problema: pentru ce să mai plătesc la București? – sau să o reduc la propriu precum pitstop de aeroport, și nu musai pe coordonatele acela.
E dulce foc la Cța, și cu plăji furate de la munci – ceva bazine, pac-pac-pac și întors inpoi. Scade din burtă. Cum vin aici și stau cu lunile cum redevin coconul părinților mei. Nu-i de bine, nu-i de rău, e. Și ei.
Tre’ călătorit un pic – pe partea hartistiqă, iar aici sufletul tânjește după o barcă în insulele Grecești sau după o Romă potrivită. Ptiu-ptiu! una din ele să iasă și anul acesta și-a scos pârleala. Trebuie de închis PFA-ul – și cu spețele sale.
Deci puțină organizare. Poate ar fi bine de băgat niște bani în dinți/gingii, de acum – de nu s-o topi rapid oricum și atunci jaba chin.
Peste toate astea lecturile din Neghinitza rusească și orele de rusă cu Dasha țin apa. Dar si acolo mai trebuie tăiate din subscripții – ce nu folosesc sau ce am ajuns sa nu folosesc; și investit mai mult timp și energie. Aș ajunge pănâ la sfârșit de an la un nivel de lectura fluentă dacă mă țin săptămânal de asta. Plauzibil.
Ar trebui dublat savingul lunar sa ajunga la 1k EUR.
Ar…