Category: 360

Ce iarna e afara! :O Cand stai asa multe zile in casa pierzi sirul evenimentelor naturii. Eu credeam ca zapada s-a topit deja. N-am somn, diiiloc. Plimbandu-ma aiurea pe strazi am avut pentru prima oara poate in ultimii 20 de ani fiind acasa penibilul sentiment “Ce caut eu aici?”. Daca intrebarile sexistentiale la doujzeci sunt dulci si inocente, la trenta sunt penibile si depresive. No rili… Ce caut eu aici? Aici, unde?

Ninse, mult. O furtuna frumoasa si agitata rau, cu vant taios de-ti piere de tot cheful de visat sa intrii in apa. Valuri 1.5 si. Planuri de calatorie pt 2008, cu 4 mari variabile in joc. Cam multe. In seara asta un party in Cta, si nu in Buc, o zi de nastere. Simt ca daca mai beau o noapte asa mult o sa-mi bubuie venele. => +mode beer only. De la Craciun incoace am cam frecat-o big time, lipsa vacantei din toamna a inceput sa se cunoasca periculos. Dar sa fiu cinstit cu mine n-ar trebui sa ma plang, desi iesitul exagerat si generos inecat in alcool din aproape toata toamna we de we nu si-a scos banii. Pe cand toate boschetarelile din vara si-au scos, si inca cum. Si ce frumos a fost! Dar atunci era si apa calda. La 21 de ani imi promisesem ca ma maturizez dupa 30. AMR = 6 luni. Si la Timisoara nu m-am mutat… hai ca incepe sa-mi miroasa a rezolutii si pute a hoit.

later edit: nisip

Ce-mi plac oamenii scapati de acasa! Ii iubesc, si ii admir. Ritualul casnic, de un sacru infailibil, sa stii, e indoit de izul de boschetareala rebela si frustrata, care iti trage de instincte in jos in acelasi timp in care ratiunea echilibrului progenitural :) e filtrata si distorsionata si ea de umbra aburilor de alcool. Sunt un expert si jumatate in distractie. Stiu atat de bine sa suntez drumul intre judecata proprie si realitatea imediata.

Si in acelasi timp, da, in acelasi timp ma bucur mult ca rusinea darii navala in carnuri necoapte fluturand a tinerete de 21 de ani sau mai putin imi este tara. Cred ca la un moment dat o sa am curajul damelor care scoteau dragostea din mine fara credit si fara cartela doar pe simplul motiv ca anume carnea mea era infailibila. Cred ca e de facut si o chestie din aceasta. Daca nu… macar un salivat, de un bun augur labagistic. Macar atat.

PI is soooooooooooo fuckin’ precise on big numbers…

later edit: never drunk bloggin’ again!

Un munte de dragoste. mama.

– sa bantzai intr-un club arhi-plin pe o muzica cat mai aproape de un indie-playlist
– sa faci cinste la studenti
– sa ai de ales intre neste evenimente culturale duminica seara (chit ca alegi prost)
– sa lasi bacsis gras de placere intr-o ceainarie. yep, right!, ceai-narie.
– sa ai un pavilion intreg aproape cu jucarii pt copii, si nu numai o mini-orga, ci cateva zeci, de toate marimile si culorile
– aceiasi treaba cu_carti
– sa-ti expire cartela de metrou daca stai in centru
– parcurile noaptea sa nu para creepy, ci o invitatie la frig si natura
– sa ai de ales intre oameni de toate fracturile, si evident sa-ti gasesti mai usor pe cei cu care te placi. chit ca e la nivel superficial.

– sa fie marea prea rece

Ce sentiment placut e sa vrei sa-i iei un cadou unui copil si sa tot cauti, si sa cauti… si sa nu stii ce, caci ar cam avea de toate! Falsa ipoteza, intotdeauna se gaseste ceva, chiar si banii pur si simplu sunt foarte buni de papat, dar… ma gandesc oare cum era pe vremea lui Ceasca, sa ai acasa 2,3 mogaldete si pana si mancarea sa fie un lux. Sau si mai rau… sa vrei sa-i iei, sa ai cu ce, dar sa n-ai ce. Era in “Seven” Morgan Freeman care spunea: alinta-l, alinta-l pana nu mai poti. Nu-i rau. Desi toate cazurile de la Super Nanny cam de pe aciulea vin. Insa cel putin in viziunea mea naiva nu se exclud. Macar ‘good cop, bad cop’.

subsidiar: alunita ta de pe sanul tau stang

Nu-mi mai este frica ca fac 30 de ani:) Si nici nu ma mai gandesc la asta. M-am obsinuit. Si nici nu mai sunt atat de tanar. Si-i ok. Chestie de atitudine atat. Luatul la vale o inceput cu primul fir alb, prima carie, primul rid, prima articulatie gripata, etc. si mai e mult pana la buf!. Sau fleosc!.

ah! ce boschetareala de bun simt! … (you got me daaaaaannnciiing!)

Aseara in club dama (copila? tanti? femeia? fata, ea? una. care ea?) care mi-a fluturat in fata triumfator (triumfator? laudaros? superior? cu drag?) afisajul telefonului in care locuia o poza cu fiica ei de 3 ani (o dulce fetita, ca mai toate fetitele de 3 anisori) spunandu-mi (cu flegma? cu frustrare? cu draci? din aparare? cu maturitate? cu mila? zeflemitor? cu seninatate? cu complex mesianic?) ca n-am cum sa inteleg m-a super enervat! De-mi venea si-mi vine sa-i fut una! Adica cum nu inteleg? Normal ca n-am cum sa inteleg! Dar cum nu inteleg. Adica ok, sor-mea daca imi spune ca nu inteleg, chiar nu inteleg, nu sunt acolo, n-am cum sa fiu, nu-i al meu – totusi gradul de rudenie isi are linia lui de sange – si totusi nu-mi spune, e sor-mea, e familie, ba chiar ma ajuta sa inteleg. Imi sprijina comparatiile firave (“uite asa e… dar si mai mult”). Cum p. mea ma sa nu inteleg? Dar nu inteleg. Cred ca am si o problema de intelegere in general. Si tu erai in club, si fugeai de barbata-tau. Si nici macar nu esti un “tu” – fiind totusi un/o simpatica – era o persoana, o incidenta, un ceva acolo. O frantaie de intelegere prin “viata asta de cacat” (ah! cat urasc sexpresia asta). Eu incerc sa inteleg, ma chinui, ma stradui… incerc. Si fac alegerile mele. Chiar le fac. Toate lumea le face, se pare. Mi-am golit toate cardurile aseara. Toate. I-am “baut” pe toti. Nu, nu vreau sa ma maturizez! E urat si greu si al drq … si… dar trebuie. Dar nu acum, inca putin, inca putin… hai mami inca 5 minute, inca 5 minute…

Suntem surzi intr-o lume de muti? (Exista viata dupa moarte?:) )

Iar eu nu m-am futut de 1 an de zile. Si nici nu-mi doresc (creepy, nu?). Nu vreau sex, vreau dulceata aia superba cursa din intimitatea… aia! Si nici sa iubesc, si nici sa ma insor, si nici…
;) Pietreanu spunea ca scriem pentru ca nu ne consumam, ca nu iubim (inca) – si el m-a enervat rau atunci! desi pe dansul l-am crezut ca era om cu parul carunt. Dap, era si spunea, sa fie odihnit.
Am o problema si cu sexul. Dar si cu moralitatea prietenilor mei, cu moralitatea mea. Cu mine. Cu voi. Cu mine. Cu tine n-am. Ca nu existi (inca:)). Daca Domnul ar fi dat hormonii full (aia eficienti) sa se auto-genereze hermafrodit ma faceam! Ca si mama la cei 35 de ani ai sai sper sa n-ajung un betiv. Din pacate ficatul nu mai este prietenul meu, nu ma mai trage de urechi. Insa voi gasi metoda echilibrului, sunt destul de sigur de asta.

Sunt un frustrat:) Bai si ce m-am bagat aiurea-n seama cu ala aratand-o pe M. si ala elegant “nu, nu sunt cu ea”. “Scuze”. “Scuze”. Scuzeeeeeeeee … Idioten. Da’ mai greseste omul, e-n natura lui :D

si mi-a aparut o carieee… intr-o carnasieraaaa… mareeeee ‘tu-i guraaaaa ma-siiiii de tinereteeeee… of:( ca o baba.
Da’ macar atat sa ne fi lasat mai, atat, dintii… ca mintea ne-o ia. Inseamna ca n-avem nevoie sa mancam asa mult la batrante.

lateredit: ai dreptate! normal asa ar fi! doar ca…vezi tu… e complicat! iti trebuiesc 20 de ani ca sa cresti un copil si in ziua de astazi nu prea mai esti dispus sa faci asa compromisuri (Cristina N. – inexact – despre familii disfunctionale)

(dupa o saptamana la Buc) ce sarat e aerul in Cta, si cat de curat!:) hmmm… si cate nimic nu se intampla intr-un oras asa mare…

Live – Iris

i liked the way my hand looked
on your head
in the presence of my knuckles
but the beauty of this vision alone
just like yesterday’s sunset
has been perverted by the sentimental
and mistaken for love

the felix of your truth will always break it
and the iris of your eye will always shake it
and the armies, the armies i have created
will always hate it
will always bait you on

i liked the way my hand looked on your head
in the presence of my struggle
but the beauty of this vision alone
i can’t shake from my tree just yet
it keeps invading all my private moments
listen to me now