Category: jurnal de baie

Postul din 20 august 2009

Azi ar fi trebuit sa fie zi de doliu. Pentru neplecarea mea in KL. Am suferit cum stiu eu mai bine: sub apa, cu gura si sufletul pana la urechi :). Tras o Bulgaria de-o zi amin! libera cu Luca family. Suprinzator de bine, simtit de milioane. (Poate uneori e bine sa mai schimbi si gasca). Ei virgini in ale scuba-duba se bucurau precum copiii mici, mai ales Luca care era ca “pestele in apa”. Observ ca se intampla asta de cate ori duc zodii de apa la Shabla, li se sparge o lumina interioara pe fata de-s de admirat.

Bun ase. Sculat lenes de la 9 (! – civilizatia asta facea, se grabea stupida spre servicii prin toate orasele de pe traseu), ajuns pe la 12, cu Matizachele packed. La locul nostru cam era bulau, n-am intrat decat cu Cristi in apa, in “fiord”, asa sa-i arat, cam tragea, usor sport extrem, dar a fost ok – doar cateva belituri de control firave. Am excelenta inspiratie sa le arat inspre Tiulenovo roci si locul pescarilor, cand… la pestere era apa linistita. Pai, nu dam o tura de dupa bolovanul din pestera? Ba da. Dar nu stam noi aici ca in alta parte nixam apatie? Si-am stat. Cateva ore bune. Foarte fain. M-am suit pe stanca / insula de langa – are o cordelina otelita pentru suport la urcare pe acolo, deranjat niste cormorani din siesta lor, facut poza “la inaltime” (care-s yet to come; venira). So very fun. O zi misto.

Pe la 5 hai sa mergem la niste scoici unde iar ne-am lungit cu 10 feluri de mancare, 5 persoane in echivalentul a 120 RON. Spre seara: “dar ne grabim?” oh nu. Si nu c-am avut noi oo sa face litoralul bulgaresc si grecesc pana se terminau banii de pe toate cardurile sau macar pana luni dimineata, dar macar de-o baie la Rusalka am ajuns. La Rusalka taxa de intrare s-a marit la 5 leva, dar un batranel simpatic ne-a lasat sa intram ca era seara si l-am spaguit samaritean cu doua doar (desi la iesire ne-au cerut spre verificare cartonul de sedere, insa ridicatul umerilor a fost suficient de impaciutor incat sa ne ridice bariera). Hai sa-l duc pe L. la stancile din larg. Cand ajung acolo… ii cer putin vizorul sa fac o verificare de meduze. Era una medie care statea langa perete cuminte. Zic, e bine. Ne balacim noi pe acolo… cand… hopa meduza la noi. Zic, a luat-o curentul. Bai nu, aia venea spre mine! Atacul meduzelor, pampam! Bai, nu-i adevarat. Ma uit mai bine, aia chiar venea. Ii cer lui Luca s-o “execute” cu labele si asta-mi confirma, avea comportament de animal in stres. Chiar in halul asta sa fi evoluat meduzele in ultimii 10 ani? Ma mult mir. Astuia i-a ars si niste toxine pe moaca, din apa ajea, noroc ca eram pregatit ca cercetasii (marini) cu sarea la mine.

N-am reusit sa bem o bere-n Shabla (desi chit ca este cat Cobadinul, am vazut minim 4 restaurante / terase, si toate foarte onorabile, iar oamenii imbracati frumusel, de seara). Schimbat 10 leva unui compatriot ratacit sau “ratacit” pe la supermarket (ce dracului cauta acolo la ora aia?) si ne-am intors spre tara. Am trecut si prin Vama unde am ras doua beri la o terasa si una-n Expirat, cam golut, cam frigut, dar frumusel, insa nu eram de stat. Frumoase fete-n Vama.

Eh, si uite asa am purtat io doliu azi. :). Amin!

Postul din 15 august 2009

Azi, dupa alcoolizarea de aseara din Office pe “bonuri de masa”:) de fun cu fite, N. insista si ma trezeste pentru o Shabla de control, ca desi a fost vant saptamana asta pixam valuri. Pentru variatie decidem sa schimbam locul si dam de unul nou dragut inainte de paduricea apropiata locului “nostru”, desi imi doream sa ajungem dupa Tiulenovo. Frumusel foc sub apa: labirinturi de bolovani uriasi, o pestera dubla sparta, cu arcade ce functionau precum gheizer, pool-uri cu adancimi de 4 m pline de bolovanis, pesticime colorata (rosu cu negru si argintiu), un capac galben amenintator de la o sticla de suc cu gatul mare :). Din pacate marea destul de agitata nu ne-a permis multe, in pestericica n-aveam cum sa intru. Privit marea cu gandurile aiurea. Nici nu mai tin minte de cand n-am mai “cazut pe ganduri”.

La intoarcere fost la Dalboka, ras o portie de scoici clasice, au renovat astia, s-au dezvoltat. Plin drumul de noi eoliene si inca se mai impanzesc. O salata de melc rapana careia lamaia stoarsa deasupra i-a ridicat rangul la tres bonne. Leisure time. Now… cam somn. Din coada ochiului Vama parea a fi arhiplina-n seara asta, de unde rezulta pas. Nu stiu daca ma duc maine la Editors, s-ar putea sa fie la schimb cu timp valoros petrecut in familie, d-om vedea cum bate vantul.

So far, so good.

Postul din 26 iulie 2009

Un week-end frumusel. Inceput cu o zi fortata-n liber vineri, petrecuta pe plaja in principal, cu I. si chiar si cu placa (si-a luat si el:))… mai frumos decat ma asteptam. Are “putrezitul pe plaja” valorile lui, desi mai ca-i precum cafeaua: ca sa devina arta tre’ sa fie destul de rafinata ;) Dar nu-i rau deloc chiar si pe fuga – si da, stiu, ar trebui sa fac asta MULT mai des. E la doi pasi. Valurele mici, dar placute, pacat ca vantul a picat spre seara. Sambata o Agigea, din pacate cu o apa tulbure – plina de microorganisme – ca de abia imi vedeam labele. Mission aborted, back to “putrezire”. Nice:)

In Vama eu nu stiu daca mai merg vara asta. In nici un caz treaz. Imi este deprimant. Nu pot sa accept ca aia nu stiu sa(-mi) puna muzica. Nu pot sa accept bucuria de pe “Videli Nochi” din Stuful tzaranizat la maxim (ca-i moka si la indemana) asa cum o faceam acum 10 ani. Nu pot sa accept ca astia din Control n-au fost deloc la biserica si sa le pice curentul cand aveau si ei in sfarsit! vreo 3 mese pline. Nu pot sa…
E rusinos ca toata Vama sa fie facuta de atmosfera si de muzica din masina. Ori alcool care sa culce cuminte la pamant toate pretentiile si sa niveleze nivelul de distractie, ori… de 2-3 ori pe an Controlul din Buc, sau stiu eu ce alte petreceri tematice 30ish. Ok.

Si cred ca imi ajunge si cu depresia. Ar fi cazul sa ma apuc de munca. Este posibil sa fie prea tarziu pentru Malaezia, dar… poate am super-bulan. E rusinos sa stiu ca n-am plecat anul asta mai nicaieri pe unde mi-am propus, si ca la intrebarea lui Popey ca “ce am facut pentru sufletul meu in ultimile 6 luni (besides L.)?” am ridicat din umeri. Nu stiu ce vreau? Nu-i nimic, exista cursuri si pentru asta. Metodologii, americanisme.

Iar legat de umanismul oamenilor din jurul meu care nu-s oameni buni, nici oameni rai, ci oameni… Nu stiu. Pana la urma chestia asta cred ca va ramane asa forever. Sunt centrul universului meu. ‘Fuck around’ is not ok. Din nou. Leave it. Era buna intrebarea aia cu “asculta de fapt ce vrea viata de la tine”.

Postul din 18 iulie 2009

Baie noctura aseara cu L. si Pax. No pancake, yet. Baia misto, un remember mai putin glorios de acum catva ani. Poate ar fi de repetat. Dar nu si cam rusinoasa experienta de a nu avea unde sa bei o bere la 1 noaptea in acest multi-cultural oras al Constantei. Noroq cu non-stop-ul Telegraf si cu scarile dinaintea portului Tomis. Planuri? …

Ah! Experimentul cu “amfetamine” a esuat cu brio. Se pare ca sunt prea “sanatos” pentru asa ceva. Efectele secundare m-au coplesit, desi in cateva zile am invatat despre mine chestiuni interesante. Pe care le-am strans intr-un .txt, iar cea mai interesanta fiind asta.

I’m so fucked up.

Postul din 8 iulie 2009

Am ajuns cu Ionut dupa digul ala de la Petromidia. Dar era cam sec, la ce sa ma fi asteptat? Si n-avea decat inca un rand de stabilopozi sub apa. Nu sunt ca digurile din larg din Mamaia pe mai multe etaje sa faci slalom printre ele la urcare:) Dar plaja aia… chiar minunata.

De ce oare se inghesuiau pestii pe luna plina sa iasa afara din apa? Ciudat. Ii prindeam cu mana, prinsei catva, imi pareau negrii si urati, sper ca erau guvizi normali :D Cam beui, s-a rupt si putin filmul, dar nu mi-e jena deloc cu rezistenta slaba la alcool. E chiar sanatos ca am renuntat la bautul ocazional, desi aseara ce era de sarbatorit / inecat?

Putin cam in urma cu munca, nu mai fac nici o planificare pana nu revin la zi. Si diseara niste clatite, si poate si some pancake. Sau american pie, din astea :D … de import sa fie. Fanteziile mele? Tre’ sa cumpar fineti d’ala bun. Novisadul e departe, eu nu-s sofer de 1 zi pana acolo singur.

Postul din 6 iulie 2009

sb
Un we lung cu mai multe sute de km la bord. O (alta) escapada la Sibiu de data cu niste nadabai pe care le-as caracteriza ca cel putin ‘interesante’. De cum incepuse drumul mi-a trecut prin cap: “de bine nu poate sa fie, dar hai sa vedem pana unde pot merge lucrurile si mai ales ce vom invata nou din asta”. Desi in final, la nivel de fapte, s-a intamplat exact ce trebuia si ma asteptam sa se intample, fiind chiar placut. De spicuit dintre negrele premiere:
– sa mergi cu o fosta intr-o calatorie, dar ea sa-ti declare pe drum ca in seara respectiva vrea sa faca amor cu un tert si tu sa nu-i stai in cale. urlete, plansete si josnice amenintari.
– si una de care ma temeam demult, si cumva ii eram curios in intampinare: un booty call cu tine in pat, intr-o nesimtire crasa fata de intimitatea ta si a celui de pe fir intrerupta doar de “ce-ar fi sa te duci sa vb la baie”. nu vorbim de aceiasi persoana.
Cu cat timpul trece cu atat ma aproprii din ce in ce mai periculos de portbagajul din visul lui Luca. Dar lucruri noi invat: ma intereseaza in mod deosebit dependenta de neurotransmitatorii anti-fericire, adica de mizerii. Si sunt cu adevarat nebun, imi distorsionez realitatea. Creierul meu trebuie sa fie in permanenta ocupat cu chestiuni creatoare altfel ma intorc impotriva mea. La SB n-am aflat ce vreau de la viata, iar pentru rapoartele de activitate imi mai trebuiau date. Gomorra n-am vazut ca n-au vrut sa ma lase sa cumpar 5-6 bilete cat ar fi trebuit sa-l faca sa-l ruleze, se pare ca trebuia sa fie un act de cultura de masa. Pacat de afisul surprins pe graba si de indicatiile simpatice spre cinema ale localnicului intrebat. Poate il prinz alta data. Frumosi mai erau adolescentii de la terasa de langa Cinema Arta, toti patru si fetele si baietii – youth. Fete frumoase-n Sibiu, casele 1800+ mai de apreciat decat 1400+; pielea-mi facea o puternica nota discordanta bine ca stiu sa vorbesc corect, iar parcul din spatele hotelului este mega-minunat (insa sub Romanescul Craiovei totusi :) ) continuandu-se chiar cu padurea spre Palninis – n-am reusit sa-i termin potecile pana la urma desi facute-n mai multe reprize.

Dar… a fost si partea buna. Vazut jumate din Transfagarasan, mai putin impresionat, de bifat clar si oricum ramas si loc pentru o data viitoare (eventual chiar cu masina mea, si la volan). Iar de trecut, am trecut si prin Busteni la un gratar unde am invatat total suprinzator niste lucruri despre mine si despre ascendentul meu * privite tert. Duminica s-a lasat cu o Shabla – blabla Shabla, vizibilitate redusa < 5 m, prins ploaia in apa – vazut frumos sub, si foarte interesante jumpurile la care n-am participat decat cu unul timid actiunea-i derulata la persoana I parandu-mi-se insa puerila (oare numai adrenalina din nervi imi excita creerul mai nou? desi nu, submersia a ramas la fel de interesanta).

Oricum vesti bune viitorul are. Escapada s-a lasat cu numere de telefon sterse si YM-uri puse pe ignore, ca e prea mult. Chestiuni deja incalcate azi, dar fie!

*
– usor nebun
– usor gay, efeminat
– omega male, nedominant
– parte agresiva
– inf
– nasol cu autoritatea
– defocalizat
– moale – tare

– sensibil
– de treaba
– istet
– ancorat, carring & empatic
– saritor, helpfull, altruist
– rac

Strada soldat Neagu Florea

– 31
– nunta P&A. sa traiasca! nice, dansuri :)
– “- ca am dat vole 100 de votca si cand am trantit paharul pe masa ai izbucnit brusc in lacrimi. (wtf!? Lore…. :((( hai mah…)”
– strada d-lui Soldat. never again? masochism curat. ganduri prin parc prin Floreasca si amintiri de pe Garibaldi, si nervi si draci si sughituri si piatra cubica frumos ferchezuita de oras nou din celalalt parc, si terasa Silva in trecere si mosul ala care trecea strada in etape cu doua bastoane si kefirul sorbit la 8:52 dimineata in Dorobanti. da, acum m-am simtit viu.
– si aiurea cu berea in mana pe strada, si furat, si stradute, “vai ce m-am speriat”, si cainii, si homelesii de pe banci, si curva jalnica cu “nu vrei un sex oral? nu – bere nu ai?” si soldatul de la ambasada, si berea din Control, si pustii fantastici, si motorul ne!-incalecat si back2base.
– ah! si sa nu uit, ai ajuns in Baneasa pana la urma fara sa vrei constient, instinctiv si ti-ai frecat fruntea de un copac. nu, nu vroiai sa ajungi in Otopeni, vroiai la padure.
– o baie pe super-cinste dupa ce venit de la nunta
– o iubesc. ce ochi avea.
– munca?

Postul din 24 iunie 2009

Yes! Prima baie in mare pe anul asta cu adevarat baie. Balaceala-balaceala. Pai asta e farmecul Ctei: ti-e greu, o zi shitty, frecush la munca sau prin casa… mergi la baie si ti le spala pe toate. Cu labele si cu neoprenul in unduiuri prin adancuri. Iar&iar … apa echilibreaza. Oh da! Am bagat si niste bazine. Ce zambet de uom multumit imi simt pe moaca:) Uneori ma stresez prea mult si chiar pe chestii pe degeaba si neimportante. Ar trebui sa strang pe langa persoane cu karma mai relaxata, mai putin stresa(n)te. Om vedea de KL, pana acolo una-alta poate iese de-un Novisad. Nunta lui Petru s-ar putea sa fie ce-a fost alta nunta acu 4 ani. Lejer, de vara:)

Si d-na Vara, daca nu va este cu suparare… niste valuri ajea… chit ca nu-i inca sezonul, sa simt ca duduie ceva sub mine macar:)

Postul din 22 iunie 2009

Daca ceri ti se va da. E mega-important sa stii ce sa ceri. Bani si avantaje la salariu, din astea.

Nu era vorba despre munca. Highlight-ul acestui we a fost un gratar pe o plaja MINUNATA de-o frumusete incredibila cu gasca Ionut S. undeva pe langa Petromidia. Am adulmecat farmecul locului ca un dulau in calduri. Doamne! frumos loc… buna salata:) Lipovenii pescari ce o rupeau pe ruseste si care faceau baie langa, dand pe gat niscavai beri faceau toti banii. Poate intr-o data viitoare am sa ma sui pe digul de dupa canal ce nu-i mare lucru de trecut inot (e adanc). Iar plaja… pfua! tre’ sa se formeze niste valuri acolo, e clar de placa mare.

Iar n-am facut baie-n mare. E prea rece. Nici macar la bulgari. In Vama a fost mult mai bine vineri pe genul burlac ajea, iar sambata mai subtire, cu oboseala mai multa si automat nervi la fel si tot n-am ajuns cu totii in Control desi vineri mi-am facut putin damblaua pe un Bloc Party… dar tot n-am avut orgasmul mult-asteptat. S-a intors Pax in tara: minunat vamesul ce ne-a re-primit la un interval de 2 ani in tara cu un cald “De unde veniti frati romani?” trecand vama cu piciorul, in slapi si cu buletinul/pasaportul in mana. S-a inchis un ciclu. Am simtit-o, desi n-a fost a mea, ca pe o reintoarcere.

Daca am impins lucrurile un pic mai incolo decat trebuia n-am vrut. Iar alegeri… iar de alergat.

Postul din 18 iunie 2009

later.txt

“to achive
– ”

adica… ce… trebuie ceva? o escapada de minim 1 luna / maxim 1 an in KL si imprejurimi n-ajunge?! cpm! altceva ce?! ‘junge. m-a mancat in coeur si iar mi-am pus paie-n cap cu Lore, adica ma mananca inca. sper sa-mi treaca cat mai repede … stresu’ drq. de fapt e vorba de mai mult trecut dar hai sa nu intru in detalii. m-au cam muncit astia la munca; tre’ sa fac manajment, canci.

eu caut sa distrug corola de minuni a lumii… haved fun. bai! nu am facut baieeee in mareeee pana acum – pe genul evadare / resetare – poate-n we la bulgari. e cam rece.

Postul din 30 mai 2009

Yeah! Prima baie in mare pe anul asta. Cu Fernando la capat de Mamaia, pe plaja cu motociclistii in cautare de fun si fam. Mazare in cautare de jumping cu kiteul. Frumos in apa, re-inceputul unei vechi prietenii, dar … ca dupa o perioada lunga de abstinenta nu mi-am permis sa cuprinda cu totul, va fi timp la vara destul. Apa destul de calda, gen 19+, chiar placuta dupa ce te obisnuiai, insa pe mal destul de frig, cu vanticel. Mi-ar face placere niste valuri saptamana viitoare de-ar fi sa fie. Si ma gandesc la niste trip-uri programate Tiulenovo – Rusalka: apai sa exploram de-i cazul!:)

Buba-i in alta parte, n-o va limpezi apa. Chiar am nevoie de un concediu si/sau de-o dragoste impartasita.

– c-o fi fost we, rice WOKul la Mall a fost asa condimentat si cu ale mele, uuaaaa-fu!:)
– in Vama cu Didi a plouat, n-am stat decat la un suc si pe drum ne-am tot certat.

Postul din 17 mai 2009

Prima Vama pe anul asta, aseara cu fam. Petru & E. Liber, lejer, subtire, recisor, de toamna. Poate un preambul cumva. Ieri s-a insurat frate-miu; sunt ultimul mandru mo-hican. Sa le fie intr-un ceas bun! Muzica in Stuf chinuitoare, si de la noile boxe si de la vechiul obosit playlist la care tine, tine, da’… tine frate. Azi o plaja scurta de mai, workus (a lot) si somn tandru. Amin!

le: a fost ceata deasa la plaja – vizibilitate sub 10 m – dar asta-i de bine, se va incalzi! si… la capat de Mamaia defriseaza tot, se construiesc chestii :/

N-am facut baie in mare

Era de neopren. 15-16. N-am avut chef sa intru, oasele ma avertizau aproape dureros ca nu-i pentru ele. Fost cu Cif si cu tatal. Cifone a intrat, asa … de prosteala. Era multa lume la plaja. Nu m-am mai mirat ca alte prime dati din vara de goliciunea trupurilor prea buhaite sau prea tinere ca altadata altadata. Este ca atunci cand ti-e foame rau si nu vrei sa-ti pacalesti foamea cu un snack asteptand ciorba de acasa aburinda. Vazut la C. poze din Filipine cu super-pesti si locatii si… frumos-frumos. Faceam misto de “pestele” vazut in Marea Neagra.

Vine vara. Bine imi pare. Nu-s chiar ok si partea cea mai nasoala e ca the sky limit is so close. Too close. In mod cert ceva nu fac bine. L. spunea la motzul Rebecai ca daca si frate-miu ar face un copil eu nu mi-as mai dori deloc, neam. True. Macar la Novi Sad sa ajung.

Postul din 05 aprilie 2009

Piscina de la Ana Coposan din Eforie e mult prea sarata pentru o balaceala decenta. Mai mult balneo-climateric. Mai mult teric. Cu saunici – am rezistat la aia uscata! e clar ca circulatia periferica e praf, cu jacuzzi si cu alte balarii terapeutice. Am savurat insa “plaja” prin geam la deschiderile din sud ale piscinei. Ratza din mine insa se declara nemultumita de conditiile acvatice, macar apa decenta… Totusi… o iesire bine-venita de spalat creeri.

Luni (adica azi) traininguri si manajment la Buc. E mult efort sa tii laolalta o mana de oameni. Ca de muncit nu muncim pt bani ci pentru pozitia sociala care ne-o da un job. Tare mi-e ca maine seara nu prinz grunju’ Mincinosului. Picat. Pen’ce muncim, pen’ce muncim (cand n-o facem pentru noi)?

l’edit: l’apucai, da’ fu gol.

No bowls, no waves, more bass

inside-wave-night.jpg

Azi am petrecut timp valoros in familie demoland garajul. Altii la bowling, altii la lopetzit galeti cu pamant. Funtime si acolo, si acolo. Era planuit, si ce mai gandeam eu cum o sa-mi hodinesc placa mare-n uscatorul sau chiar casa scarii! Ajung la garaj… gol. “Da’ cu placa ce ati facut?”. “I-am dat-o unui tigan.” “Pai…. paii…… pppppaiii.” “Ah, credeam ca n-o mai folosesti.” “O foloseam rar. Ar fi fost bine sa intrebati.” Asa ca … duca-se! Oricum pana nu-mi repar umerii nu prea mai puteam s-o folosesc. Sa moara Cici daca nu-mi cumpar una medie pe bune si o sa am si unde o folosi. Si tot ca razbunare pana la reparatii imi voi lua o chitara bass electrica. C-asa vreau eu. Neah!

bese: poza nu stiu de unde-i furata, de undeva de pe net. ar trebui sa revad ESotSM.

cand se stinge lumina

Baie-n we cu Petru & Marius. Cif proaspat posesor al unui costum full din bucati cumparate asincron. Dar ok. Apa rece, da’ rece – 15-16 gen – mi-au dardait oasele mai ales dupa. Balaceala-n soarele prins in causul adapostului  inmiresmat cu struguri negri & dulci si viepsii asortate pe masura, a fost minunata. We’re sounds like 30sh, dar nu chiar.

Acu’ ceva seri stateam cu Lore in brate intinsi pe capanea uitandu-ne la luminile blocului vecin ce crapau usor printre zabrelele jaluzelei. Se stinsese curentul si nu mergea nici televizorul, nici Internetul, nici masina de spalat si nici cuptorul cu microunde. Undeva peste drum niste oameni aveau cel putin unul din lucrurile astea. Amintiri comuniste de seminte de dovleac sparte la lumina lumanarii. Mintea-mi fabula pe tema cum ar fi sa fie cand o zi la noi, cand o zi la ei. Pentru cei fara copii pe lumea asta cel mai important ar fi poezia, singurul lucru de esenta intr-o seara timida inaintea depresivului noiembrie. Am vazut la Diverta “Le fleurs du mal” cu toate variantele posibile de traducere-n romana: Arghezi, Cosbuc, toti. Era 100 RON. Nu-i aveam in buzunar extra. Noi o scoatem la capat?