– profesional | da, Java
– bani | da
– premii, reusite | nu
– dezvoltare personala | rusa
– dragoste | nu
– (a)casa | nu, din contra
– places | da, some nice Europas
– mare | nu prea, si pica – umar
– scris | da! 3-4 shortstories, & continues
– planuri vrute/atinse | hmm
– purtat/planuit | planuit
– spiritual | uat? teatru…
– social (prieteni) | nu prea
– timp | vium-vium
– intensitate| dum-dum
Timpul vindecă tot. Gen Ж)
Da’ cu pastile & ajutor. “Cutreieram-cutreieram”.
1994-1997, and more – gen “Vingt ans après” :)
.ro (dar care arată mai degrabă a espanioles)
1. Carnea tânără care zgârie retina ca un papercut, la metrou pe scara rulantă. Voleibaliste în pantaloni scurţi, șosete trei-sferturi derulate regulamentar, cu rucsace minuscule în spate, peste 1.80, cu ponytail şi cu degetele protejate de plasturi şi cu coate pline de belituri şi jelituri. Semi-erotic.
2. Am văzut la MNAC un film despre depresie cu tineri. Cum vorbeau ei cât de singuri erau şi cum i-a ajutat terapia, și visuals. Interesant dar… mvaaai, ce short ar ieşi cu nişte pensionari puşi în faţa camerei, cu frustările lor comuniste şi crâncen-actuale singurătățuri – cu poveşti în delir şi cotidian pe şart, cu filozofeli scurtisime, dar adânci, înghesuite în câteva propoziții simple. Ce frumos! Cc @ C. Musai să văd Domestic (2012).
…și alte inaugurări de 8AM sâmbătă dimineața-n Griviței de 40j de ani.
Moment de sinceritate: anii trec, gagici, gagicile, dragoști, Buc, teatru. Next? No more youth, rotunjimi.
La 38 de ani şi 2 luni: m-am distrat / dansat destul – și asta era anul trecut. Cam aşa.
Mișto auto-bday present precum concert Foo Fighters la Budapesta. Ridicat părul pe mână cand întreg stadionul urla/ovaționa pe Pat Smear, precum – evident – fantoma Nirvanei. Uns pe suflet, plus finalul cu “Best of You”. #miam!
Toată viața am alergat după gagici :)
Lacrimile podidite de la saltul acela tineresc din Cărtureşti AFI. Nu-i despre ele, e despre mine.
azi un re-re-reload. da’ bun.
undeva pe 16.04 ar fi tre’uit să fie un post despre: bețiv, teatru consum, ce ține apa, no kids, humans pe minim – și ăla cu cțeni, ctrl multe concerte ratate că. da’ nu fu.
Post acetaldehidă:
1. inițial griji, care se duc destul într-o zonă aberant-exagerată
2. făcut schimbul pe bucurie, dar care de fapt consumă mai multă energie, e mai puţin hard-wired, greu sustenabilă
3. înapoi la griji
4. şi apoi ce-ar fi deloc? doar ca o fiinţă care respiră şi se odihneşte, fără gânduri. prea înfricoşător, mai bine orice – cât de rău – decât nimic.
“I want a daughter
while I’m still young” gen
– în Constanţa sunt toţi oamenii pe care îi iubesc
– relaţiile cu copiii, deşi mega-rewarding, sunt false. sau iubire în formă mai pură nu-i?
– nu-ţi poţi renega rădăcinile la nesfârşit. dar poţi încerca să fugi de ele. mai amâni lucruri, mai câştigi din alte părţi. etc
– frate, cât teatru & Club Control poate să încapă într-o viaţă de om?
– nu nefericit, ci nemulţumit
– am renunţat (deocamdată) la mare. semi-idioţenie, măcar de-o barcă să bag. dacă nu în primăvara asta, măcar în toamnă.
– “where is the love, where is the love”
– n-am făcut mare brânză cu Brainiacs, să vedem cu rusa şi/sau creative writtting.
– pe valorile mele nu am prieteni în Bucureşti. ŞTIAI asta. lateredit: ba ai, dar nu destui. nemulţumit, deh.
Cius & spor
M
musical.ly & Snapchat vs. facebook & YouTube
“Și, mai important, cât de mult din frumusețe este, de fapt, tinerețe.” Radu Ghelmez
La 100 de ani
"Antena3 + 2" on “Școala #OTV”
Mi-am dat seama că în caz de cutremur ca să iau tot ce am nevoie din casă ar fi: telefonul, portofelul, laptopul şi paşaportul. Laptopul nici măcar nu mai e al meu, dar ar asigura o continuitate până la următorul terminal. În portofel e vorba de niște IDz şi cardul de credit. Ar mai fi nişte acte care acum sunt la Constanţa, dar nimic care să nu se refacă. Hardul de backup are deja chestiile esenţiale puse la păstrare online când o dat să crape acum ceva luni.
Băi… I own and need so little. Și dacă aș fi milionar prin Loto m-aș întoarce la facultate, aș face medicina pe bune, și m-as băga ulterior probabil în niște bio-neuro-cercetare ceva – așa o dat la o bârfă de bere cu simpatie săptămânile trecute. No kids, no wife – nici măcar nu mi-am pus problema.
Și niște jurnale pe hârtie – fetișuri emoționale – chestii de adolecență întârziată și-sau perpetuă. #Deposedații @ K.Le Guin
ctrl
ny
/via Mircea DJ
1.2.3. ’cause 4 is already there :)
Teatru & film, cam asta e-mi’n ultima vreme.
“Get good at wasting time in unexpected ways” – nevoia de sens este teribilă.