E un Septembrie atât de frumos afară. Încă destul de cald, cu Soarele de-o intensitate fix cât trebuie. Un portocaliu molcom. Vreme de concediu sau de valuri. Din motive obiective nici una din păcate, fără să-mi pară rău. Au trecut 5 luni de când m-am mutat şi nu ştiu dacă am scris 3 pagini. Ar trebui să-mi fie ruşine şi mi-i. Probabil atunci când condiţiile sunt propice mă apucă pofta. +6000 RON peste cheltuielile curente. Şi Timişoara. Dacă ajung în Vamă iar până-n octombrie şi-are să-mi placă la nebunie e ceva defect în capul meu. Curbili viniii-vini.
Category: post pt sufletul meu
1 Mai – Cluj 2010
notiţe, got no time:) deja previbil. pozne via Cifone.
– dus. masina Cif
– popas in Sibiu – ciorba, supa de fasole in paine
– meet Helga si intamplator si pe mama ei. frigider nou:)
– ajuns, frenda Andrei, papi paste bune (sos alb + usturoi verde, cu carne)
– Cluj – nu chiar asa cosmopolit precum ma asteptam fiind laudat in ultimii ani
– bere preambul la o sarbatorita
– Booha – bar, artsy, musiq, Hasdeu
– iesit in aftereight.ro, remember de acu’ 4 ani, now cam “yak!”, electro de cartier cu DJ la microfon :). si ce daca. noua expresie: “pitzi superior” :)
Pestera “Ghetarul” de la Scarisora, muntii Apuseni
– drumul in viteza pana acolo, condus A.
– drumul de la poale pana la pestera. semana cu drumul spre Pestera de la Moeciu. oameni frumosi, cai de munte vigurosi si tarani care dau buna ziua pe strada la necunoscuti (turisti, noi)
– ajuns la Ghetar; placute cu “nu aruncati hartii & peturi”; pompe cu apa de izvor pe drum.
– stat sa intram (pana la urma); inside; “biserica” – 20/60 m; as fi fost regretat daca nu.
– pe drum se vindeau tot felul de chestii – foarte misto!, turism – sirop de muguri de brad si afine. “La ce pret?” “Vedeti la doamna de langa”, doamna de langa “Mama, cat costa asta?” :)) si cum tinea telefonul in fata gurii ca pe o statie radio:).
– bazoi – leneveala intinsi pe o pajiste
– alta pestera pe plecare: Ionele, trei camere mari, inceput pârâu – foarte misto, neasteptat. zgariat mana intr-o sarma ghimpata vrand a urca in a treia pe niste scanduri/schele improvizate :) renuntat, era prea nesigur.
– jucat la volan pe PC seara. n-am iesit, eram morti -> 30iz.
Cluj-Napoca
– next morning CICA excursie la Salina Turda nou renonvata, dar eu nu, stat sa savurez Clujul pe strazi, per-pedos.
– Manastur la vale; casa aceea plina de liliac inflorit din Grigorescu
– nevoia de concept de Dzeu. credinta da vietii sens. modelele prezentate mie pana acum mi-au esuat oh! atat de lamentabil… credincios si nesatisfacut. dupa ce mori nu se intampla nimic, absolut nimic – asta fara sa excluda sensul.
– berea Ursus de la Belvedere:)) oh, da!
– poveste auzita la masa vecina: Emilia – Italia, 50 de ani, inca tanara, ospatarita, 2k euro. idila semi-lesbi. divortata, ramasa fara apartament aici. “cand ai nevoie de ajutor sa ma suni”.
– papi la restaurant Toldi, nice. salata de verzituri cu capere si clatite cu branza + nuci + stafide + rom + sos ciocolata. yummy :)
– gradina botanica: magnolii mari, violet si frumoase – si lalele.
– TURN again.
– o bere la Euforia
– G., stat la fantana din centru + alta “bere” pe bulevardul Eroilor (rearanjat foarte frumos pietonal): crème brûlée (miam!)
– cadou Cif, vizita Helga
– acasa. joc + SOMN!:)
– plecat. frumos Cluj. brunete, iai-iai:)
– 12 ore pe drum pana in Cta. 3 autostrazi (la dus – a treia pana la Gilau).
lucrativa – de noapte
In toti anii astia trecututi au fost nopti cand si cand – ca aceasta – cand statea intinsa langa mine o tanara domnisoara pe care-mi placea sa o privesc cum doarme cu o nostalgie parvenita. Si de multe ori ma certa in context ca nu sunt langa ea si eu imi reprosam ca as putea fi, si sa las lucru pentru a doua zi. Dar clar n-as mai fi avut momentele astea. Si nici nu ma mai surprinde ca anume contrar fanteziilor mele adanci declarate profilul e blondin chiar, cu pielea alba. Frumoase mai sunt ca niste printese adormite:) Les jours s’en vont.
Nu-mi pasa, (ba) imi pasa
Zambetul si tipetul Andrei – in timp ce canta cu bucurie nestingherita de copchil “Jingle Bells and A Happy New Year” (varianta reunita si comprimata) – in contrast cu vestea mortii lui George Vasilievici. Aproape 32 de ani. Esti ceea ce lasi in urma, ba. Si atat. In sufletul si in amintirea celorlalti.
Ploaia care va cadeaAaahA
… pacatele mi le va spala. Am obosit. E obositor sa faci eforturi zilnice ca sa fi fericit. Ce draci de fericire mai e si aia? Cu eforturi.
experiencing self vs. remembering self. Colonoscopii curate – de la “the storytelling mind” putere.
[vezi detalii]
Pana la saturatie orice nou e bine-venit: stagiu descoperire, stagiu bucurie, stagiu noradrenalina, stagiu durere, stagiu serotonina down – dopamina up, samd.
Noroc cu timpul care are rabdare cu toate.
Ce-am avea de invatat de la chinezi e partea cu ‘ce trebuie sa ramana in urma (ta)’: caci asa – aici/acum [vest – grecesc/imperiu roman/sua] fails.
Postul din 11 ianuarie 2010
Ce cadru de film simbolic aruncandu-mi la gunoi una cate una antidepresivele de asta vara. (Ce chestii serioase: pilule, psiholog, 30 de ani, analize medicale, gama GT, cariera – (casa) de piatra). Anul asta ‘no more’ si in nici un caz cu pastile. As putea sa ma opresc aici. Si mi-as dori sa-i declarar patetic Depresiei razboi: “Fight it!”. Cand se declara razboi la cartile de joc? Cand picai pe aceiasi carte cu adversarul. Ce carte, ce adversar?! LAI she’s gone in Buc, de tot – vant la pupa sa aibe, s-o poarte pe unde-si doreste sufletelul ei. Sau alte organe. Iar eu anul asta din nou constantean – n-o sa ma recunosc niciodata in tabloul asta – cu niste auto-lectii invatate de anul trecut, sa vedem cum si aplicate pe cel ce vine. Fost frumos la Chisinau, chiar mi-a placut – da’s o lepra de putoare si n-am scris decat cu liniute, ca deh mi-s artist si transpir doar cand imi intra. Poate ar trebui sa invat o lectie si aici: daca marea, suprinzaaaatoooooor… n-a fost (sa fie) un moft pana la urma, apai nici scrisul n-ar fi. Sa fie.
vazandu-le crescand cu ochii
Ce-i la noi in casa in fiecare we de cateva bune incoace. Sunt highly addictive.
Postul din 26 octombrie 2009
mi-am dat seama de o chestie: poate ca acum la 30 nu stiu ce vreau, dar acum la 30 stiu sigur ca la 20 nu vroiam ceva serios, desi atunci aclamam si ma bateam cu pumnul in piept ca da.
Postul din 20 octombrie 2009
Pentru ce mi-a pus xenoane cumnat`miu la masina? Ca sa vad eu mai bine pe campiile patriei, cu faza lunga. Ce misto se puteau vedea luminile orasului la departare pe curbura golfului oglindindu-se-n apa, incapsulate de jarteaua parasolarului… “je suis longue l’ombre de ma jeunesse”. Cand esti, cand nu esti… atent la ce ti se intampla in jur. Septembrie si octombrie au cam curs una dupa alta cu mult somn si ceva munca. Si ceva dor. De duca. Asteptam cu viu interes depresivul noiembrie. Afara sunt 18 grade Celsius si pe culme bate vantul intens. Portocalele inca mai au urme de feca rahat pe ele.
Am cam frecat-o, este foarte adevarat. Noul meu moto? Deunazi am gasit “caietele” din anul III cu Magda. Scriam bine, ma uimesc ce cursivitate si ce vocabular aveam… dar departe de lipsa naivitatii stangace – fara experienta. Insa niste notite… excelente. Se pare ca-s foarte bun la astea cu liniuta, si-i clar ca imi lipseste tehnica sa le expun. (Lucru care s-ar putea invata). Si totusi lipseste cea mai importanta liniuta: cand o pufnise plansul blablabla… Ce teribile diferente de perceptie intre 20 si 30. Ce era important atunci (noaptea aia de despartire fotografiata-n detaliu la zeci de minute, si ce de motive egoiste, si ce de replici pline de cinism infatuat si ‘ntelectual… de… unde?!) si ce vaz acu. Si cat de puternice povestile singulare reluate in alta ordine.
Revenind: iar am prea mult munca, ar trebui sa fac ceva in sensul asta, niste juniori, si fac. Regularizarea pe anul asta ma va pali rau daca nu-mi vine un proiect “extra”. Iar 8 milioane pentru indreptat si vopsit 2 usi si-o aripa mi se pare prea mult. Macar daca erau troznite bine.
Dar nu despre asta era vorba. Poezia luminilor unui oras pozitionat fericit langa mare si nefericit conectat cu alte directii, doar N si S. Despre Didi nu scriu.
Postul din 18 octombrie 2009
Azi e deja 18?! Ce rpd trece tmpul.
I’m siiiiiiiiiiiiinging in the rain. In ultima vreme ma “urmareste” Scorpion-ca. Karma revenge time?! 21 de ani este cea mai misto varsta.
lateredit: sa ajungi sa apreciezi enorm, si sa le cauti cu staruinta, toate youtube-urile cu Mickey Mouse de 10 minute care-ti permit sa mai respiri ceva pana la urmatorul “viau asta! atu, atu… asta viau”.
si
Mihaita (10/18/2009 4:44:01 PM): nu-mi vine sa cred, a adormit capra mare
Mihaita (10/18/2009 4:44:11 PM): ne chinuim de 2 ore sa o facem sa adoarma
Mihaita (10/18/2009 4:45:09 PM): aseara, inainte sa plec in club, ma jucam cu ele
Mihaita (10/18/2009 4:45:30 PM): m-au calarit de m-au tampit
Mihaita (10/18/2009 4:45:44 PM): si ma faceam cu mainile sus de bau-bau catre cea mica
Mihaita (10/18/2009 4:45:50 PM): si veneam spre ea sa o mananc
Mihaita (10/18/2009 4:46:03 PM): si ridica mana sus spre mine, credeam ca vrea sa ma loveasca
Mihaita (10/18/2009 4:46:06 PM): ca se speriase
Mihaita (10/18/2009 4:46:11 PM): si ghici ce-mi face?
Mihaita (10/18/2009 4:46:27 PM): ma mangaie pe fata mah
Mihaita (10/18/2009 4:46:31 PM): m-am tooooopit
Mihaita (10/18/2009 4:46:43 PM): si m-a luat de manutza
Mihaita (10/18/2009 4:46:46 PM): cu manutza ei mica
Mihaita (10/18/2009 4:46:56 PM): vai de capul meu, cre’ca mi-a mai crescut un ficat atunci
Postul din 06 octombrie 2009
Iaca soarele revine restant Septembrie dintr-o amorteala de un weekend cand m-a speriat cu toamna gri pe o vreme splendida, peste 25 de grade, inca la maneca scurta. Apa calda. Priveam la digul de liceu printre pietrele de sub apa si-mi aduceam aminte ca-mi era un tarm, le priveam cu oaresce frica si teama de necunoscut. Necunoscut:) E frumos aici la malul marii. Ar trebui sa-mi fac un plan de lectie pentru maine la cursuri, nu mere chiar asa dupa ureche. In rest… octombrie. Un remember puternic din clasa a 11-a. Daca trec de acest ianuarie fara faulturi majore inseamna ca pot si raman aici. Ar intra de-o Roma usor uscata.
Postul din 30 septembrie 2009
Ce fericire boema simteam azi intorcandu-ma de la cursuri cu soarele perfect bombardand parbrizul si Constanta incepand arhitectural in zare. Unde sa plec, mai? In vacanta, unde?!
:)
la Trandafirului, pe Mamaia
tii minte intoarcerile la 5 am din Megalos?! Stefan S – Trandafirului. bucatarie. C-ta. dulce. nevinovat. alcool. viitor.
Imi promit in cel mai solemn mod cu putiinta ca daca o sa am chef o sa dezvolt scrijeliturile de mai sus, de azi-noapte dupa ce; si daca sentimentul aferent nu ma va fi fost parasit de tot si/sau reveni.
lateredit: dar… au fugeat. ii dau cu liniutele aferente-i:
– Friends, ghiata sparta
– Vladimir N., ca dragoste declarata ba! omu’ isi oferise locul pt f.
– rock, pijde, femei, gaturi, frumos
– oameni frumosi, prieteni buni, dansuri.
– bere inainte, iar oameni frumosi, de ce nu mai des? ca nu intra.
– Megalos, dansuri cu ochii inchisi si slitul dechis pe ring. clasic, desigur.
– semafor la 6 am.
– sentimentul de intors acasa: pierdut si regasit, implinit si neimplinit. de viu. ca lucrurile astea nu or sa mearga o vesnicie. si ca dragostea care este, tre’ sa fie. amin.
Postul din 25 septembrie 2009
Plaja tarzie de vineri dupa-amiaza. Dulce leneveala-n nisip. Cupluri rasfirate. Oh tu, Septembrie!:)
Postul din 22 septembrie 2009
Ce valuri frumoase! Mers mai pe la 14 asa, initial la Casino – dar acolo erau mici si erau si salvamari – tot la capat, dupa a doua groapa, de data asta mai cu calm si cu rabdare. N-am mai lasat nimic la paznici ca nu pareau de incredere, am ascuns cheile pe undeva. Se formau valuri misto, au trecut vreo 2-3 ziduri de apa peste mine, sareau de 1 m. Ce sublim ma balanganeam intre peretii de apa asteptand pe cele mari. Am avut asa un moment, aaaaaah Doamne!:) Mai aruncam o privire la mal, ma mai chioram in larg, mai asteptam. Frumos. Ducking.
La un moment dat nu stiu ce am facut, cre’ca ori am obosit ori s-au lasat valurile – si a crescut nivelul mai mult – ca am pierdut groapa si m-am intors si am luat la prima. Bune si acolo. Am luat un colt de placa-n frunte manevrand-o aiurea la unul de… bine ca-i de spuma.
Frumos afara de parca-i vacanta ideala. Stat un pic si la adapost cat sa se scurga costumul. Mi-a mai trecut din dorul de duca, probabil de la adrenalina. Deja ma declar multumit de acest Septembrie :) si vad ca si lucrul intra bine.
Petrol
So… deci imi refuz multe. So… where do I start? :D
Postul din 5 septembrie 2009
Simbolic. Frumos.
De sfarsit de sezon estival. Cucaracha – Mamaia – Constanta.
Itsy Bitsy Spider
Nu-s un monstru: am doar o intuitie ingrozitoare in ceea ce priveste calitatea oamenilor din jur. Calitate? Da… calitate. Aia care o stim cu totii, si care in mod cert este necesara. Heaven / hell aint my thing. Toate pacatele sunt personale. Toateeee.
Oricat de om / neom as fi… nu pot sa uit cum se tineau de mana amandoi. La 80 de ani, unul rapus de un semi-stroke, cealalta de Parkinson si alte-alea. Stateau in pat, scofalciti, uscati, batrani-batrani… bai si se tineau de mana…. Cum naibii sa nu te induioseze?
Si nu este o calitate este o povara. Iar marea m-a tradat, bastarda, nemas valuri, ‘jeaba presiune atmosferica mare.
Secretly. Punk.
program lejer de vara
– ma trezesc efeeeectiv in jur de 13:00 pm. exista tentative esuate de telefoane in jur de 9:00 am sau verificari de emailuri de 11:00 am dar… esuate, adorm la loc. (“E un baiat destept si capabil, dar nu-l suna inainte de 11”).
– dush. juma’ de ora minim. fara el nu-s om.
– s-a facut doua si. it’s lunch time. ori meniu de 10 RON semi-complet de la rotiseria de langa ori out in town la o cantina buna sau la mall printre pitzi si tantzele cu copchi.
– ajuns acasa, aruncat un ochi peste mailuri si ce ar trebui facut azi. urmate de un somn dulce de dupa amiaza (dupa mancareee) sau un ted.com la care inevitabil mi se inchid ochii.
– 5:00 spre 6:00 pm. mailurile inceteaza, verificat daca sunt valuri pe webcam. daca sunt => goto beach. daca nu… se sta pe net / tv / chaturi-chaturi. de cele mai multe ori chaturi.
– uite asa s-a facut ora 9:00 pm. se iese la bere, ca altii au program normal si tre’ sa se culce la 00. sau se ramane la un film.
– la 23:10 pm suna Luca pentru “o bere pe scara”. sau serial la teve.
– la 00+ se scoate masina si se da o tura de control prin oras / imprejurimi. se gandeste la “dar ce vrem de la viata” & other hippie shit.
– la 2:00 am back to home unde => a) chat in continuare b) scris.
– la 4:00 am se da stingerea. lasa ca maine rezolvam toate restantele.
Nu ma plang. Nu produce bani. E un deziderat atins; doar.
M.