Category: post pt sufletul meu

Postul din 26 iulie 2009

Un week-end frumusel. Inceput cu o zi fortata-n liber vineri, petrecuta pe plaja in principal, cu I. si chiar si cu placa (si-a luat si el:))… mai frumos decat ma asteptam. Are “putrezitul pe plaja” valorile lui, desi mai ca-i precum cafeaua: ca sa devina arta tre’ sa fie destul de rafinata ;) Dar nu-i rau deloc chiar si pe fuga – si da, stiu, ar trebui sa fac asta MULT mai des. E la doi pasi. Valurele mici, dar placute, pacat ca vantul a picat spre seara. Sambata o Agigea, din pacate cu o apa tulbure – plina de microorganisme – ca de abia imi vedeam labele. Mission aborted, back to “putrezire”. Nice:)

In Vama eu nu stiu daca mai merg vara asta. In nici un caz treaz. Imi este deprimant. Nu pot sa accept ca aia nu stiu sa(-mi) puna muzica. Nu pot sa accept bucuria de pe “Videli Nochi” din Stuful tzaranizat la maxim (ca-i moka si la indemana) asa cum o faceam acum 10 ani. Nu pot sa accept ca astia din Control n-au fost deloc la biserica si sa le pice curentul cand aveau si ei in sfarsit! vreo 3 mese pline. Nu pot sa…
E rusinos ca toata Vama sa fie facuta de atmosfera si de muzica din masina. Ori alcool care sa culce cuminte la pamant toate pretentiile si sa niveleze nivelul de distractie, ori… de 2-3 ori pe an Controlul din Buc, sau stiu eu ce alte petreceri tematice 30ish. Ok.

Si cred ca imi ajunge si cu depresia. Ar fi cazul sa ma apuc de munca. Este posibil sa fie prea tarziu pentru Malaezia, dar… poate am super-bulan. E rusinos sa stiu ca n-am plecat anul asta mai nicaieri pe unde mi-am propus, si ca la intrebarea lui Popey ca “ce am facut pentru sufletul meu in ultimile 6 luni (besides L.)?” am ridicat din umeri. Nu stiu ce vreau? Nu-i nimic, exista cursuri si pentru asta. Metodologii, americanisme.

Iar legat de umanismul oamenilor din jurul meu care nu-s oameni buni, nici oameni rai, ci oameni… Nu stiu. Pana la urma chestia asta cred ca va ramane asa forever. Sunt centrul universului meu. ‘Fuck around’ is not ok. Din nou. Leave it. Era buna intrebarea aia cu “asculta de fapt ce vrea viata de la tine”.

Playlist back to 2004

Inainte de indie exista post rockul hippiot. Ce amintiri:) Merita ars un cd si niste astfalt sub roti de vara.

mountain-day

1. Audioslave – Be Yourself (4:39)
2. Audioslave – Cochise (3:42)
3. Audioslave – Exploder (3:26)
4. Audioslave – Gasoline (4:39)
5. Audioslave – I Am The Highway (5:35)
6. Audioslave – Jewel Of The Summertime (3:53)
7. Audioslave – Like A Stone (4:54)
8. Audioslave – Original Fire (3:38)
9. Audioslave – Out Of Exile (4:51)
10. Audioslave – Set It Off (4:23)
11. Audioslave – Shape Of Things To Come (4:34)
12. Audioslave – Show Me How To Live (4:37)
13. Audioslave – Yesterday To Tomorrow (4:33)
14. Audioslave – Your Time Has Come (4:15)
15. Chris Cornell – You Know My Name (4:03)
16. Hoobastank – Did You (3:18)
17. Hoobastank – Escape (3:44)
18. Hoobastank – The Reason (3:52)
19. LIVE – Iris (3:59)
20. LIVE – Pain lies on the riverside (5:12)
21. LIVE – The beauty of gray (4:15)
22. LIVE – The dolphins cry (4:24)
23. Staind – Change (3:37)
24. Staind – Fade (4:03)
25. Staind – It’s been a while (4:25)
26. Staind – Outside (4:52)
27. Staind – Waste (3:56)
28. The Wallflowers – One Headlight (5:12)
29. Therapy? – Diane (4:59)
30. Therapy? – Knives (1:55)
31. Therapy? – Nowhere (2:26)
32. Thin Lizzy – Black Mail (unreleased 2-1-1978 Goodearth Studi (2:33)
33. Thin Lizzy – Cold Black Night (3:33)
34. Thin Lizzy – Cold Sweat (3:06)
35. Thin Lizzy – Dancin In The Moonlight (3:26)
36. Thin Lizzy – Don’t Believe A Word (2:18)
37. Thin Lizzy – Just The Two Of Us (2:43)
38. Thin Lizzy – Sarah (3:22)
39. Thin Lizzy – Thin Lizzy – Thunder & Lightning (5:09)
40. Thin Lizzy – Whisky In The Jar (5:45)
41. U2 – Beautiful Day (4:06)
42. U2 – One (4:39)
43. U2 – Staring At The Sun (4:36)
44. U2 – Stay (4:58)
45. U2 – Sweetest Thing (3:00)

time will

de fiecare data cand ajung acasa imi promit si uit sa intind canapeaua. are un arc care imi ajunge in coaste, dar deja i s-a format un loc special pentru el, sa se potriveasca acolo cred. cel mai mult imi place cand nu dorm acasa. la cate un hotel ieftin sau o pensiune care miroase a proaspat si a renovat si a cearceafuri curate si a lemn lacuit. sau cand miroase langa mine a ceafa fina de femeie blonda si a dracu.

trebuie sa incerc amfetaminele alea. “he’s in a place where I can’t get joy”.

Postul din 30 iunie 2009

melodia asta imi joaca in cap de cateva zile obsesiv in masina. azi dupa ce am facturat am fost sa citesc putin la OnPlonje, dar nefiind februarie nu poti sa te bucuri de soarele furat de dupa ponton ci auzi turistii in jur zumzaind zgomotos si muncitorii care nu reusesc niciodata sa-si termine treaba pana in prag de inceperea sezonului. pana la urma mi-am gasit locul cu chi generos, chiar la inceputul falezei din fata de la Casino – o terasa mai comunista dar linistita, chiar cu tiganusii care sareau de pe dig in fundul gol facand parte din peisaj. gust de vara. la 13 ani tot ce-mi doream era sa intru la liceu. e dureros sa aflii ca de fapt nu stii ce vrei, si ca la 31, fix ca la 21, nu esti in stare sa fii cu doua femei in acelasi timp. fix wired. nu-i nimic, mai incercam si peste 10 ani. fidelitatea, chit ca s-a devalorizat fiind depasita, nu exclude necesitatea unui sens, care clar s-a pierdut intr-o banala si evident unica nevroza neogena. am sa recitesc capitolul ala mai cu atentie. deja termeni ca “omega male” sau “masochism” are sa-mi umple niste nopti de lectura cu scroll.

sa scriu

Strada soldat Neagu Florea

– 31
– nunta P&A. sa traiasca! nice, dansuri :)
– “- ca am dat vole 100 de votca si cand am trantit paharul pe masa ai izbucnit brusc in lacrimi. (wtf!? Lore…. :((( hai mah…)”
– strada d-lui Soldat. never again? masochism curat. ganduri prin parc prin Floreasca si amintiri de pe Garibaldi, si nervi si draci si sughituri si piatra cubica frumos ferchezuita de oras nou din celalalt parc, si terasa Silva in trecere si mosul ala care trecea strada in etape cu doua bastoane si kefirul sorbit la 8:52 dimineata in Dorobanti. da, acum m-am simtit viu.
– si aiurea cu berea in mana pe strada, si furat, si stradute, “vai ce m-am speriat”, si cainii, si homelesii de pe banci, si curva jalnica cu “nu vrei un sex oral? nu – bere nu ai?” si soldatul de la ambasada, si berea din Control, si pustii fantastici, si motorul ne!-incalecat si back2base.
– ah! si sa nu uit, ai ajuns in Baneasa pana la urma fara sa vrei constient, instinctiv si ti-ai frecat fruntea de un copac. nu, nu vroiai sa ajungi in Otopeni, vroiai la padure.
– o baie pe super-cinste dupa ce venit de la nunta
– o iubesc. ce ochi avea.
– munca?

Cancer

odata ce un om a intrat sub pielea mea, si-mi intra foarteee greu, eu las garda jos de tot, daca nu chiar o anulez cu totul, si devin foarte usor de ranit, mai rau ca un copil. mi-este aproape imposibil sa revin la relationarea social-distanta si sanatoasa de dinainte. in acelasi timp ma agat cu inversunare de valorile date de relationarea intima si cu greu reusesc sa fac shiftul de acolo, evident din nou spre detrimentrul meu. rautatea insa nu ma ocoleste, iar diferenta de potential intre cele doua tipuri de relationari – cea pe care o am fata de imaginea omului din mine, si fata de imaginea omul care redevine om pe parcurs si eu nu-l cobor din prima faza – pe negativ, se tranforma in ura, violenta, scenarita si poate chiar dementa. iar acele valori date de relationarea intima sunt unul din lucrurile pentru care merita sa traiesc. si dulci, si speciale si probabil false in marea lor majoritate. avand o falsitate prin lipsa unui racord la realitate, ele rezonand prin puternica simpatie cu altele apartinand eului meu. aceasta este o natura altruista.
de-a lungul timpului am observat ca poate constitui far’ de tagada o dovada a sentimentelor mele imposibilitatea exprimarii lor la o abordare de gen direct: “de ce ma iubesti?”. daca nu ma balbaiam inseamna ca nu erau chiar adanci sau epatam. oricum iubirea-mi fost intotdeauna conjugata la trecut.

le temps change

lucrurile. Dupa un bday Kirk la Cora lac mai cumintel anul asta, am bagat o Vama de control sparta de o furtuna de nisip. Foarte misto muzica-n Control – fostul El Comandante – pacat ca era gol, se va prezenta bine insa pentru la vara. Am fost la Fetesti si m-am urcat pe scara. It’s been highly emotional. Cumva prevazusem asta sambata seara cand m-a pocnit nostalgia. In locul nucului vechi era crescut alt nuc nou, acela de-l plantase Ionut la 11 ani, oare o sa se odihneasca in el copiii verilor mei?

Am gasit la CityMall rise & chicken. Amin! O sa ma duc cu condimentele mele de acasa si uite asa o sa-mi indeplinesc fantezia thai. Pe vineri intentionez sa inaugurez sezonul de inot. Odata cu asta lucrurile se vor echilibra. Apa-mi este auto-suficienta.

papureanu.txt

– mirosul de acasa, de apartament la bloc, ’80, nou, dupa vacanta. pepene.
– cum aducea oo si scovergi. cum aparuse bastonul.
– camara mica, pragul verde. caietele si rebusele.
– POVESTILE LUI, veioza. sculatul si mancatul noaptea. “Milo” “Ma-so”
– painea “plimbata cu trenul”, si merele ce sfaraiau pe cuptor
– scara de langa pod!
nucul
– Mita. pisica neagra, batrana si vanatoare.
– Bebi
– scule. casca de miner si toate sarmele posibile si imposibile.
– gospodar
– zgarcenia. si tigarile Carpati, si radio-ul, si cum omora puricii la pisici.
– si mergeam la pescuit, vai!, in padurile alea inecate, o nebunie lirica chiar, si pe canale. Litrarul. si povesti pe bicicleta. “Si uite asa te trezesti ca ajungi la pensie”. si gatitul pestelui in trei feluri (cuptor, ciorba, saramura si prajit)
– gradina. gutui. vara.
– cata dragoste era acolo si ce greu o arata.
– cum a avut grija de toti copiii lui, desi…
– a fost cap de familie
– ii placea sa povesteasca
– injuraturile fantastice cu anafura ma-tii si papucii si lampa. si evident, dumnezei.
– ii placeau glumele. si le facea. era jovial. mai ales cand iesea din casa.
– acasa era la Itza, la mama-sa
– cum l-a afectat moartea lui nenea Gica. de ii luam bicicleta pt mers la pescuit.
– ne trezeam la 4. facea mamaliga.
– era impegat de miscare
– Mihalus
– cum se ascundea de nevasta-sa sa bea tuica
– cum s-a imbolnavit si a scos tot ce inseamna sarat si alcool
– cum i se intarisera gingiile
– spre batranete s-au mutat in casa
– pareza sotiei
– si-a ingropat un copil. teribil! n-am fost acolo
– cum ma batea la cap cu telefoane sa ma insor “ma baiete, iti spun eu, 25 de ani” “mierea se masoara cu doua degete, dar nu asa, ci asa!”. farsele la telefon, si pe peron in Gara de Nord cand l-am ajutat sa cumpere nu stiu ce ventil rar. avea mult umor.
– cum isi lasase mustata dupa ce nevasta-sa nu-l mai putea controla:)
– cum si-a adus aminte pe timpul parezei lui de Andra, stra-nepoata
– ii placeau pisicile, tot, evident, fara sa o arate
– desene animate, la bulgari, si emisiunile si filmele lor
– vai! cata copilarie
– si Borcea pe malul ei
– la sf. mi s-a parut un erou
– moartea e ‘one thing to do’. sa te ingrijesti de exit. cutuma & familie.

– si tot acolo e

E scris atunci, completat usor dupa.
Desi… n-as vrea sa ajunga sa-l citeasca mama.

Parisian Skies

coldy-september

Parisian Skies…
Shadows beneath your eyes
All we have is now and the arc of your brow

iti ziceam la un moment dat dintr-o inconstienta temporala ca imi parea atat de bine ca te-am cunoscut la varsta cand nu mai erai nici tinerica dar parca nici nu te-au atins atat de mult ridurile, grijile… Dar nu ma ascultai. Erai prinsa in obsesiile si temerile tale: sa ai, sa fii, sa ajungi, sa-ti ajunga… Il iubeai pe L. si sufereai zilnic. Nu cred ca poti sa stii cat de dulce erai in amarul tau inghitit sec. As fi vrut sa fi fost acolo, sa-ti spun ca-mi pasa. Stiu ca nu se vedea de dupa propriu-mi gard ca si eu iubeam pe A.; sufeream amandoi ca prostii. Eram impreuna dar separati si nu vorbeam despre asta. Nu stiu daca am sa mai traiesc asta vreodata. Ce aveam eu in plus fata de tine era ca stiam ca va trece, pentru ca mai fusesem acolo, erau insa zile cand tu de abia te ascundeai, si probabil pe ascuns si plangeai… ah! cat te iubeam pentru asta. Si nu trebuia decat sa am rabdare. Apoi ne-am indepartat, amandoi. Ti-am zis ca o sa ajungem la stirile de la ora 5. Sunt atat de multe momente pe care am sa le uit, tu nu. Tii minte cand treceam amandoi pe sub valurile de langa digul (din fata liceului), cand te certai cu A. ca gainile pe teritoriu, cu cata pasiune m-ai sarutat prima data in Pulse, ce nervoasa si invidoasa erai cand ma duceam tot acolo sa ma imbat si sa dansez, cat ne mai plimbam … oho! atat de mult prin parcuri si stateam pe banci, te pizdishi degeaba acuma cu masina – e utila dar stii ca e o corvoada, cand am mers pe jos pana la OnPlonje Jr. si tipai la telefon ca nu, ca locul tau e langa mine, si ce mai fugeam de tine, urland si coborand din masina, si pe urma ma intorceam, venind la film totusi, savurandu-l, cand ma sunai de pacalici de pe telefonul de munca si ne certam pe tot felul de rahaturi ba ca-i stanga, ba ca-i dreapta si-mi aduceai mancare de la autoservire la birou. Si te-am pus sa asculti Interpol si te mirai. Ce este in poze am sa-mi aduc aminte. Cand imi faceai unele-n pat intr-un tricou rosu si te certai pana la plans pe parcare cu o vecina :) si racisei si vroiai sa-ti fac frectie cu spirt si ma exaspera ca facusei o facultate si … baremi atunci am putut sa am grija de tine fara sa ti se auda gura. Cand ne-am revazut dupa ce ne-am despartit de tot iti venea sa zambesti dar te stapaneai, mie mi se vedea burta, si nu mi-ai mai tinut mana langa sanul stang ca atunci cand nu mai vroiai sa-mi dai drumul si eu vroiam sa plec acasa, si calculatorul se repara in ore, in ore!… Si ochii aia ai tai frumosi pe care n-am stiut niciodata sa-i apreciez. Pozele tale de pe hi5, in care nu apare nici un baiat, te vor duce in Thailanda.

Mi-a luat doi ani ca s-o uit pe Andra, era intim vorbind atat de importanta pentru mine. Desi era invers. Si-am zis ca o sa tot scriu, macar prosteala noastra cu tenta de (c) pe care n-am s-o trec aici fiiind doar de-un … bot. Urmatoarea va fi si mai serioasa.

Your loss was mine too

.

Postul din 24 aprilie 2009

jdemii de oameni obisnuiti. rauri-rauri: pe strazi, pe drumuri, pe alei, prin cartiere. cata frica imi era de obisnuit, de comun, de moartea scanteii & other hippie shits; cat de mult mi se rupe-n cur de asta acum. tineretea asta mai dureaza mult?! …

Postul din 19 aprilie 2009

18-19 decembrie 1998

[…] Sunt doua alegeri pe care le faci (din care una in fiecare dimineata). Prima este ca acel sine-interior sa fie ceea ce conteaza cu adevarat (pentru ca-i singurul care este, si poate fi; altceva nu merge – in definitiv). A doua, alegerea de fiecare dimineata, tine de cum sa vrei sa fie totul in rest, ce a mai ramas daca extragi acel sine-interior, sub ce forma sa fie. Si oricum, tot ce este, este si din interiorul tau, caci altfel nu are cum sa fie. Doua alegeri. Asa sunt lucrurile.

[…]

Maine dimineata ma duc acasa, sa petrec Craciunul. Are sa fie frumos, deoarece (re)simt valoarea lui “impreuna”. (De fapt aceasta este Craciunul).

Frumoasa-i Dobrogea – update Niculitel

Niculitel03Niculitel 4langa Tulcea

Zona Izvoarelor este minunata. Desi drumul intre Valea Teilor si Niculitel e foarte rau, si merita doar o data pentru dealurile alea-mpadurite ca niste “sfere dulci pe  jumatate…”. Oricum nu este un drum pentru o masina joasa. Partea buna ii ca – aflai din surse sigure – de anul asta (2009) se apuca sa-l renoveze cu fonduri europene.

Niculitelul iti ia rasuflarea, si-i mai orasel asa. E locul perfect pentru copilaria lui Nica – ala universal din fiecare. Exista un drum care urca spre Valea Teilor, si portiunea asta nu-i asa rea – eh, nu la prima antena / monument, inspre a doua antena urci pe deal pe drumul din padure, nu cel cu pietris si se vede… ce se vede si-n poze.

Am ajuns ducand un drumet si la Isaccea – care-i chiar orasel-orasel – cu un downtown minunat, ce mi-a adus aminte de Mahmudia – o primarie foarte fistichie pentru o zona rulara in care cica s-au bagat multi bani. Se vedeau lacurile si ostroavele inspre ucranieni. N-am zabovit sa vaz si cetetea Noviodunum (“noua Dunare”? ntz! “noul fort”) next time. Data viitoare-i de bifat drumul spre Luncavita chiar prin inima parcului Macin. Oricum astea sper sa fie drumetii de recunoastere doar.

Am doua regrete pana la 30:
– n-am locuit in Timisoara (macar 6 luni sa fi)
– n-am facut doctorat (pentru experienta semi-academica)
daca ar fi un timp de facut copii acum ar fi, ca la 50 de ani sa le dai drumul bine.

Postul din 29 martie 2009

Shhh

– trebuia sa pun aici o poza inside the barrel
– 29, 30, 31 erau trecute ca ZILE LIBERE. fails, n-am cum. intuitiv sper sa nu fac puoc, ca de aia le pusesem
– n-am sa scriu aici cum am sa ma duc maine la mare si cum am fost azi. si nici cum o sa ma fofilez de munca 29-31. prea multa munca.
– vine sf. de luna si eu trebuie sa-mi fac rapoartele. n-am reusit sa fac nici un planning saptamana asta. tre’ sa fac mai multe planuri.
– nu-i o idee rea jurnal aici, dar ar trebui mai mult “track of time”. e important Mihai!
– s-a trecut pe ora de vara.

Postul din 21 martie 2009

Putine lucruri egaleaza cu un pupic furat Andrei botosita si fixata pe “jnuuu lashaaa, Dai, laashaaa…”. Plamani si pipote-n plus cresc si pocnesc in interior! Si nici nu-i ca Rebeca, care-i mica si sta la pupat, ca-i prostuta :)

Fost in Shout. L-au renovat. Dar fara pereti daramati. Si tot nu stiu sa puna muzica. M-am intalnit cu Octvav, spunea sa i-l aduc pe M.C. intr-o vineri. I will.