Tags: 360

Ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa se-ntample! Iaca-ta ca anume printr-un concurs de imprejurari (demisia pre-conizata – too much, + costumul lui Tudor ajuns de peste ocean in ro) am ajuns sa fac baie intr-un (prea) rece noiembrie.

Din pacate costumul este varatec, prea subtire, caldura corpului trece prin el. Costumul meu, trei-sferturi, este mult mai gros si este neopren, acesta este altceva. Oricum bun si pentru cele 20 de minute petrecute-n apa. 2 valuri: pierdut unul f. bun in larg, luat 1 f. puternic (5-6 rasuciri, stanga dreapta, pana la mal) si unul la mal de final. timp: 20 min. prea frig. n-am intrat cu capul in apa. prea mult. mi-au inghetat toate alea de… oricum, o experienta. insa… cu niste valuri si! mai misto, un soare cat de cat… as mai repeat-o.

la Modern erau niste valuri grozave, dar depaseau linia 3 de valuri, mi-ar fi fost frica sa ma duc singur, si asa la Casino, am intrat pt 20 de minute si am iesit la 500 de m de unde am intrat: curent. dar la Modern erau niste valuri de surf… oh Doamne! atat de misto se formau.

apropo: am fost vineri in drum spre munci putin pe la mare, si am fost pe digul acela cumva ezoteric:) de la Capitanie Cta, next to Mamaia. Batea un vant… erau niste valuri. Oh! dar ce valuri erau. Aia era zi de mers valuri (azi erau mai mult de hula). Am observat si ceva: in larg valuri sunt MULT mai mari. Acel dig este probabil unul din cele mai inaintate diguri in mare. Se duce destul de mult. Acolo e marea aia salbatica, virgina, marea n0n-turistica. Si erau valuri. Valuri mari. Si in larg, inspre port incolo, in zare, departe de tarm se vedeau valurile care la mal ajungeau mult mai domolite. Hoarde de boi si zimbrii alergau in larg. Alea erau valuri! Dar… ‘cesta fu doar un intermezzo de vineri dupa-amiaza. Oricum, si intr-un fel si in celalalt este incredibil cum poate sa ma monteze marea inapoi din mocirla numita munca. Mocirla necesara, inevitabila, comuna, etc. Probabil prin faptul ca iti impinge corpul spre extrem si te obliga sa pui in ganduri o sita: doar ce-i important trece.

am invatat si lucruri noi: o baie iernatica ar necesita musai pe langa fesul indispensabil, manusi, si o ciocolata cumparata inainte, nu dupa:)

(iar pt aventurieri, daca vrei sa te plimbi pe malul marii dinspre dig/plaja Capitanie Constanta spre Mamaia, trebuie musai sa-ti sufleci pantalonii si sa treci prin paraul format intre mare si Lacul Tabacariei. nu poate fi sarit, apa destul de inalta, trece de glezne. altfel trebuie sa ocolesti pe strada ca sa iti poti continua plimbarea “in Mamaia”)

Oricum, apa spala…

dar nah, ca azi n-au mai fost valuri mari, mai potolite, mai grupa mica, dar placute. Mai spre larg am stat la inceput dar… daca nu aveam labele chiar ca nu faceam nimic, si chiar si cu ele, nici nu se inaltau mult si se terminau repede. Si le cam asteptai – cel putin unul din alea mari insa era rezonabil.

Mai placut la mal. Chiar am luat unul ca pe Discovery, dar pe partea stanga, nu dreapta ca de obicei. Se vedea la juma de metru deasupra capului meu pe diagonala cum se inchidea valul. Frumos. Cam frig insa, parca marea cu 1 grad mai rece ca ieri. Azi mi-am luat si fesul:)

Nu stiu daca o sa mai prind valuri sezonul asta. Se face prea rece. Si totusi ma gandesc ca o gluga sau casca de apa ar prelungi sezonul hat! spre noiembrie incolo…

s-a repetat din nou azi. iarasi misto. luat 3 valuri. 2 mici la mal la intrat si iesit din apa, si al treilea misto in larg. am alergat repede cu Mihnea si am luat si o pereche de labe. sunt cam pt kids, sunt cica 43-44 dar merg. la cat au fost… o sa-mi iau eu mai incolo unele misto. nu aveau decat ori labe pt. kiddie-kids ori profi.

super-misto pe val. bivoli alergau in stanga si in dreapta mea. putere. Mihnea spune ca daca mai aveam putina rabdare veneau unele si mai misto. valurile vin in reprize, din care 3-4 sunt mari. oricum labele te ajuta mult. cam rece apa, rece si afara desi soare. m-am grabit si la magazin, poate aveau si un fes pentru apa de care vreau sa-mi iau de mult.

f. dragute valurile la mal, inaltutze. daca nu te obosea asa mult alergatul dupa valuri in larg (de fapt mentinerea flotabilitatii :) ) si apa rece meritau luate la final din plin. valuri frumoase in larg, si nici nu era curent de hula, te tragea doar intr-o parte. sau sa fi fost de la labe…

n-am avut cheia la garaj (damn it!) ca as fi scos placa mare. da’ poa’ ca-o scot maine. yuhuuu:)