“The Happiness Advantage – The Seven Principles of positive psychology” (Avantajul fericirii – 7 principii ale psihologiei pozitive) de Shawn Achor (2011)
Studiul depresiei şi al bolilor psihice nu aduce sănătate, ci echilibru&funcţionalitate (“the absence of the disease is not health”). Mai mult, vindecarea completă se pare că nu există, ci doar ameliorare – şansele de recidivă sunt mari pentru astfel de belele. Deci ce-i de făcut, şi plus, ce se întâmplă cu restul populaţiei “normale”? Aşa că ‘specialiştii’ s-au pus pe studiul fericirii şi al pozitivului, şi asta se face din ’90 încoace, cu deschidere largă către public din 2000, cu ajuns şi pe rafturile .ro de prin 2007.
“What was going on here was that like so many people in contemporary society, along the way to gaining their superb educations, and their shiny opportunities, they had absorbed the wrong lessons. They had mastered formulas in calculus and chemistry. They had read great books and learned world history and become fluent in foreign languages. But they had never formally been taught how to maximize their brains’ potential or how to find meaning and happiness.”
Principala bubă este că se porneşte de la o premisă care s-a dovedit a fi falsă – fericirea decurge din succes (bani, putere şi sex). Se pare că este fix invers deoarece dacă fericirea este un rezultat al succesului nu ajungi niciodată la ea pentru că nu faci decât să schimbi / ridici standardele. Este invers, fericirea vine precum ‘a state of the inner mind’, iar asta se cultivă, se antrenează, la fel cum se procedează cu muşchii la sala de sport.
Shawn Achor îşi face CV-ul destul de bine în clipul TED de mai jos, ceea ce este prezentat pe lung şi la începutul cărţii:
după care face un howto al ‘how to get happy-er’ şi îl înglobează în 7 principii. Asta când aproape orice afirmaţie şi fiecare procent sunt cu trimiteri către un studiu – mai mult sau mai puţin forţate, parcurgând aproape tot ce am auzit în ultima vreme despre despre pozitiveală în literatura de specialitate. Şi anume:
The Happiness Advantage (Avantajul Fericirii)
– pune fericirea înaintea succesului
– fericirea poate veni şi din lucrurile mici, ca o bombonică primită cadou pe neaşteptate
– raportul ştiinţific de compensare a lucrurilor negative este de 2.9013 (raportul din Losada Line), adică de 3:1
The Fulcrum and the Lever (Pârgia şi Punctul de Sprijin)
– a-ţi schimba punctul de vedere în avantajul tău face toţi banii. care parte a paharului o vezi: cea plină sau cea goală? nu controlezi ce e în pahar, dar poţi controla ceea ce vrei să vezi.
– un experiment drăguţ din 1979 a lui Ellen Langer când au luat un grup de bătrâni de 75 de ani, i-au izolat într-o pensiune şi i-au pus să se comporte toţi ca la 55 de ani, de la haine până la discuţii, până la ce se difuza la TV şi presa care o citeau. Rezultatul după câteva săptămâni: au cam întinerit – de la abilităţi psihice până la fizice, cam cu 10%. deci cum te percepi contează.
– munca se împarte în: a Job, a Carrier, a Calling. Make it a Calling, motivaţia contează. dând importanţă la ceea ce faci – “mai mare decât tine”, pe pozitiv, it works. “să facem bani” e adevărat, dar nu are o motivaţie intrinsecă, când aceasta apare lucrurile funcţionează mult mai bine.
The Tetris Effect (Efectul Tetris)
– cine joacă Tetris toată ziua o să vadă în jurul sau doar blocuri Tetris de aranjat. “ochelarii de cal” sunt dăunători şi se crează de la sine prin repetiţie.
– programatorul va vedea doar bug-uri peste tot, contabilul solduri şi avocatul conflicte. ceea ce poate fi un efect negativ faţă de cei din jurul tău.
– poţi inversa efectul de Tetris repetând lucrurile bune: iertarea, pozitiveala, optimismul şamd
– una din principalele funcţii ale creierului este filtrarea informaţiilor din exterior. dacă te uiţi la OTV şi vei auzi doar crime, violuri şi infracţiuni, asta îţi va deveni media de informaţie, “normalul”, iar creierul va intra în efectul de Tetris, pe negativ. hai să-l antrenăm să vadă lucruri pozitive. seara înainte de culcare adu-ţi aminte din ziua curentă 3 lucruri pozitive. şi repetă asta pt 1 lună. înveţi creierul să scaneze şi să reţină pozitivul. fă asta într-un jurnal, sau în grup cu familia sau cu echipa.
– efectul de Tetris pozitiv poate deveni precum ‘ochelari roz’ şi să-ţi deformeze realitatea? poate, dar e doar un risc. efectele pozitive nu vin singure, te transformă cu totul, şi nu te fac mai ignorant şi mai prost, ci din contră.
Falling Up (Să cazi în sus)
– greşeala e un instrument de creştere
– prinde lecţia din orice nereuşită
– crizele aduc şi lucruri bune, să le găsim. iar partea cu jumătatea plină a paharului. cine o vede îi aduce avantaje.
The Zorro Circle (Cercul lui Zorro)
– cercul lui Zorro = small steps
– ca să devină un mare luptător pt început Zorro se antrena doar într-un cerc cu raza de 1 m. după ce devenise f bun acolo cercul se lărgea.
– dacă camera ta e un mare dezastru nu începe prin a face ‘marea curăţenie’ care n-a început vreodată că n-ai fost în stare să te apuci de ea. propune-ţi pt început să faci curat doar pe birou. al doilea pas: nu treci mai departe, ci câteva zile chinuie-te ca biroul să rămână curat. după care restul va urmă de la sine lărgind cercul cu câte puţin.
– “fight-or-flight” nu te ajută indiferent cât de mare/mică e problema, este un mecanism depăşit valabil “în junglă”, e totul sau nimic. aşa că începe să-l păcăleşti făcând un cerc de control mic care devine din ce în ce mai mare.
The 20-Second Rule (Regula celor 20 de secunde)
– un simpatic şi util capitol despre procrastinare
– suntem putori by default. common sense is not common action. willpower fails.
– voinţa, ca orice resursă umană – ca atenţia spre exemplu, se consumă, se erodează (pe parcursul unei zile, unei perioade de timp). ţine cont de aceasta.
– ne uităm la TV şi nu mergem la teatru pentru e mai uşor să iei telecomanda şi să stai în canapea.
– orice ia mai mult de 20 de secunde de făcut n-o să faci
– cum combaţi: ce-i rău pune cel puţin 20 de secunde între el şi tine, ce-i bun adu-l la sub 20 de secunde (dormi îmbrăcat în treaning şi cu adidaşii de sport lângă pat dacă vrei să alergi dimineaţa).
– odată ce se creează un obicei din asta apare efectul de Tetris pozitiv. (media ar fi cam 1 luna de insistenţă ca anume creierul să intre pe pilot-automat).
Social Investment (Investiţia Socială)
– nu eşti singur, investeşte în ceilalţi
– mulţumeşte sau laudă pe cineva în grupul tău social cel puţin odată pe zi, mijlocul de comunicare e mai puţin important
– şi alte chestiuni de bun simţ: do share, cere ajutorul, oferă-l, comunică, fii animal social. fii cultural.
În finalul cărţii perorează americăneşte pe faptul că binele atrage bine şi când tu eşti fericit sunt şi ceilalţi din jurul tău şi toată lumea e mai fericită şi mai puţin stresată şi mai rezistentă la probleme. Yupii! (pentru că aşa suntem hard-wired, susţinând teza controversată a neuronilor-oglindă).
