Tags: meta

“Te-ai dat [cu biserica] azi pe Tomis?”

· · · Leave a comment

Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Identitatea NAȚIONALĂ – #pestrițeală #Dobrogea #traumanaționlă #traumatransgenerațională

Core strenght: resilience.

CÂND / DE CE?

Ortodoxismul în cadrul Țaratului Bulgar a avut rădăcini în creștinarea oficială a bulgarilor în secolul al IX-lea sub conducerea țarului Boris I (852-889). Aderarea la creștinismul de rit bizantin, prin intermediul Constantinopolului, a fost o cale prin care Boris a încercat să stabilească o identitate comună pentru un popor extrem de divers din punct de vedere etnic. […] Boris a văzut în creștinismul ortodox o cale de a menține un echilibru și de a evita subjugarea completă de către vecini.

Religia ortodoxă a fost folosită pentru a centraliza puterea și pentru a da o coerență culturală teritoriilor controlate. Limba slavonă a fost folosită în cult, ceea ce a încurajat dezvoltarea literaturii slavone, contribuind la o identitate religioasă distinctă de cea greacă bizantină. Întemeierea școlilor de la Ohrid și Preslav și dezvoltarea alfabetului chirilic au fost fundamentele pe care s-a construit identitatea bulgară ortodoxă.

DUJMANII

Pecenegii, cunoscuți în sursele bizantine sub numele de Patzinaki (пацаны [RU] – golanii), au apărut pe teritoriul actual al României în jurul anului 890. Au fost adesea angajați ca mercenari de către Imperiul Bizantin pentru a lupta împotriva inamicilor acestuia, inclusiv bulgarii și ungurii. Stilul lor de viață nomad le permitea să controleze rapid teritorii prin raiduri sângeroase, impunând tribut populațiilor locale. […] După aceste înfrângeri, mulți dintre ei s-au amestecat cu alte grupuri etnice sau s-au refugiat în Ungaria.

Cumanii au fost un popor nomad de origine turcică, care a migrat din stepele euroasiatice și a avut un impact semnificativ asupra regiunii Balcanilor și a voievodatelor românești între secolele XI și XIII. Aceștia erau înrudiți cu pecenegii și au fost cunoscuți pentru abilitățile lor de război, fiind maeștri ai călăriei și arcașilor. Cumanii au venit din stepa kirghiză, situată în Asia Centrală. Cumanii au organizat numeroase raiduri împotriva Imperiului Bizantin și a cnezatelor slave, inclusiv în Moldova, Muntenia și Oltenia. Aceste incursiuni au dus la instabilitate în rândul populației locale, dar au contribuit și la formarea unor relații comerciale. De ce au fost cumanii numiți “războinici blonzi”? […] Episcopatul cuman din Moldova este un exemplu al eforturilor organizate pentru a răspândi catolicismul printre cumani.

Cumanii au avut un rol esențial în formarea primelor voievodate în Moldova și Țara Românească, influențând atât structurile politice, cât și organizarea socială a acestor regiuni în perioada medievală. Căpetenii cumană: Există teorii care sugerează că primii voievozi ai Țării Românești, precum Basarab I și Tihomir (Thocomerius), ar fi avut origini cumane. Neagu Djuvara, un istoric renumit, susține că Tihomir ar fi fost de origine cumană. [“Dacă voi nu mă vreți, EU vă vreau!”] […] Influența lor se resimte nu doar în structurile de putere, ci și în moștenirea culturală a poporului român.

Aceștia (cumanii, pecenegii & the gang) destabilizau regiunea prin raiduri și invazii, amenințând nu doar structurile politice, ci și coeziunea socială. [Nu musai cyber, ci ceva sa placă la toată lumea.]

Ortodoxia a devenit o forță unificatoare. Liturghia, sărbătorile religioase, pelerinajele și viața monahală ofereau un cadru de rezistență spirituală. Credința comună a adus populația băștinașă mai aproape în fața pericolelor externe și a stimulat formarea unor alianțe locale de apărare. Unele grupuri migratoare au reușit să se stabilească temporar în anumite regiuni, iar influențele lor culturale și etnice s-au văzut în conflictele, dar și în fuziuni sociale și etnice.

Prin adoptarea creștinismului ortodox, Țaratul Bulgar a pus bazele unei sinteze culturale și religioase care va defini Balcanii pentru secolele următoare. Noțiunea de „noi” versus „ei” a fost modelată nu doar în termeni politici, ci și religioși, iar conflictele cu popoarele migratoare din nord au contribuit, paradoxal, la consolidarea unei identități ortodoxe unitare.

—

BISERICA lui Микхаиль

În vremurile de instabilitate și conflict generate de migrațiile constante din nord și dinspre Ural, mănăstirile au devenit veritabile centre multifuncționale, cu un rol de refugiu și de apărare pentru populațiile locale, dar și cu o implicare indirectă în confruntările armate. […] Mănăstirile medievale din Balcani erau adesea amplasate strategic: fie pe dealuri, fie în zone izolate sau mai greu accesibile, ceea ce le oferea un avantaj defensiv natural. […] Acest aspect a transformat mănăstirile în centre de rezistență simbolică și fizică. […] În special în zonele care erau frecvent expuse atacurilor migratorilor, zidurile groase de piatră și turnurile de observație au fost adăugate pentru a îmbunătăți apărarea.

Mănăstirile ortodoxe și pre-ortodoxe aveau un rol important în sprijinirea logistică a războinicilor locali. Ele puteau furniza hrană, adăpost, îngrijiri medicale rudimentare, arme și echipament, atunci când era necesar. Călugării, în special cei erudiți, puteau acționa ca sfătuitori pentru conducătorii locali, oferind strategii diplomatice sau militare. Unele mănăstiri, mai ales cele de influență bizantină [Елена], aveau și capacitatea de a mobiliza ajutor extern prin rețelele de influență religioasă, fie de la Constantinopol, fie de la alte centre creștine.

Un zid gros și o curte închisă nu reprezentau doar o apărare, ci și o declarație simbolică de rezistență în fața haosului.

Prin această prismă, Ortodoxia nu a fost doar o religie, ci un element de rezistență culturală și de coeziune în fața pericolelor externe, contribuind la configurarea identității balcanice într-un context dominat de conflicte și migrații permanente.

OST pe #bass:




bonus: https://www.youtube.com/watch?v=lC5JFQaSSxs
bonus from Kul: https://www.youtube.com/watch?v=NhlmcOdgqRU

/w Perplexity & ChatGPT /curated by Kul

Surse:

Nota personală: mmtii de agarici-periculos, `cusut`-te-aș la loc fmmm!

Postul din 18 decembrie 2022

· · , · Leave a comment

Tagged: ,

Citind F.M.D.

Fiodor Mihailovici Dostoievski - Idiotul

1) Lecturile de la 20j de ani nu se compară cu relectura de la 40j. Diferența de înțelegere text și raportarea la chestiuni “de viață” diferă de la cer la pământ. Mă aștept și la 60j să fie la fel.

2) N-am intuit, nu mai țineam minte, cât de franțuzit poate să fie FMD pe dialoguri. Are bucăți – asemănătoare cu Goldoni sau Molière – super-teatrale. Le iei, le perii un pic prin reducție, și gata sceneta! Și cu bârfe ca de curte, cu pizme între ei & ele – mai ales ele – și cu întorsături, cu umor, cu inteligență și cu direcții scenice excelente. Savuros! Foarte bine scrie. Și izvinicccc – mie îmi pare scriitură relativ modernă. Nu abundă în puhoaie de arhaisme. (Totuși… parcă în “Nopți albe” au cam fost.)

3) Am găsit textul original în format PDF. Am vrut să scriu editurii… hehe. Dar nu, e chiar cuvânt-cu-cuvânt cu prima ediție. Culmea! diferă alfabetul – multe litere se scriau altfel atunci. Aveau si “i“-ul UKR – ulterior înlocuit de î (ы). De investigat mai adânc.

Cam delicii.

Concediu Roma – ianuarie 2020

· · , · Leave a comment

Tagged: , , , , , ,

Roma 2020
Roma 2020

Roma

DAY 1
– în Italia îți trebuie ochelari de soare, clar :)
– sunt în Roma, este ianuarie și este un soare de sfârșit #Septembrie de să te lingi pe dește :)
– multe Dustere
– haos mișto pe străzi, ca Buc. dar nu așa aglomerat, și ei se mișcă
– nu e praf, aer curat
– și nu prea am văzut lume de pușcărie/Ferentari. mai puțini de prin Nigeria (Maroc, mi se șoptește în cască), sunt – și cu mizerie, dar nu apăsat.
– civilizație de tip enclavă
– și întâlnești un melanj “arhitectonic”: și Grecia, și Spania, și Italia, și Cuba, și Madrid și Paris, și insule.
– aici sunt o bucatzică de carne pentru donne 45+

DAY 2
– Ninja, Golan, Skandal – aka Ion Antonio
– în piață a alergat înapoi după tine că ai uitat laptele, deși își lua cafeaua chiar atunci :O
– surprinzător de puțină lume la furat
– Colloseum – pâine și circ, claros
– Roma – cel mai fost-bogat oraș al lumii
– fântâni la liber chiar și în oraș; cișmele

DAY 3
– puțini negrii / arabi – Roma vs. Bxl
– sunt curios câte kile în plus o să am după săptămâna asta plină de bunătăți & vinaș. le: didn’t

DAY 4
– o lucrare de renovare de peste drum de unde stau îmi aduce aminte de dulcele sunet al bormasinii, capitalismul emergent din zona natală :)

DAY 5
– pennichella – siesta cam între 14:30+ / 17:30+
– puțini supraponderali
– dar este mizerie; și asta pentru că nu o mai strânge nimeni
– îmi place că au stații de autobuz dese, și că poți să mergi per piedos peste tot
– f pestriță lumea la teatru “de cartier” în Roma ceea.ce.e.f.mișto. și media de vârstă nu se oprește lejer la 60, ci merge până la 80 de ani. am văzut un Shakespeare ușor adaptat către o „Divina Commedia”

DAY 6
– În Vatican, de departe – după La Pietà, cea mai mișto este sculptura preferată a lui Michelangelo după ce-a orbit (? bleary eyes), un tors.
– mda, când intră soarele-n nori e mai frig :)

DAY 7
– prima țară în care culoarea-mi ca de pepsi mă ajută, de parcă-s localnic
– male 50j+ înseamnă pantalon doc, pantof și poate chiar cămășă. în Italia aia bună.
– în Roma până și boschetarii au/poartă ochelari de soare
– toată viața am crezut că explozibilul ăla din noi era de sorginte italiană. ei bine nu, mai degrabă este slav, via Moscova – ori nu am nimerit unde tre’. le: sau țigăneală.
– Bar Tosso – p’o colină, best coffe în Rome so far. espresso, 1 EUR.

REST
– cozile de stat în picioare la espresso în mall
– e frumos la Italia, e frumos fuoc. dar după o săptămâna îmi vine să zic: “ia hai terminați cu prosteala, vorbim și noi română și ne comportăm normal?”. pe urmă îmi aduc aminte cine e musafirul și tac.

LECȚII
1. ăia cu barul – strâns masă + lăsat bacșiș. “don’t overdo it”.
2. ăla невежественный din aeroport – go with the flow; ca ei în trafic

M-aș muta din România în momentul în care am să găsesc ceva să bată triunghiul: CTRL – Grădina Eden – Elvira Popescu – unteatru. Până acum nu am găsit :)

Postul din 8 martie 2018

· · · 1 Comment

Tagged: , , , , , , , , , , , ,

Mai am freo două săptămâni până la expirarea preavizului. Izbăvire? După care nu vreau să aud de nici un fel de IT freo 2-3 luni. Am să încerc să mă țin de cursuri (rusă & scenaristică și corporate writing), vreau să redevin studentul de care îmi este atâta dor. N-o să mai am bani de “extravaganțe”, sper că are să-mi țină apa. Amin!

Legătura între “a-ți dori” și “a se întâmpla”

· · , · Leave a comment

Tagged: ,

De la 2013 putere:

1. Atenţie: când te concentrezi pe ceea ce-ți dorești nu ai timp de ceea ce nu-ți dorești.
2. Caută: caută și vei găsi. Corolar: încearcă de minim 13 ori. Și “Nu” e un răspuns.
3. +/- Efort (poz/neg): pozitivul deschide oportunități (în câmpul tău de “căutare”), negativul – alerta/fight-or-flight – îl restrânge, îl concentrează.
4. Mintea pe cale, nu pe rezultat. “Enjoy ya journey”.

Pe scurt: “La muncă! Nu la întins mâna.”

Postul din 11 martie 2017

· · , · Leave a comment

Tagged: , , , , , , , , , ,

“I want a daughter
while I’m still young” gen

– în Constanţa sunt toţi oamenii pe care îi iubesc
– relaţiile cu copiii, deşi mega-rewarding, sunt false. sau iubire în formă mai pură nu-i?

– nu-ţi poţi renega rădăcinile la nesfârşit. dar poţi încerca să fugi de ele. mai amâni lucruri, mai câştigi din alte părţi. etc
– frate, cât teatru & Club Control poate să încapă într-o viaţă de om?
– nu nefericit, ci nemulţumit
– am renunţat (deocamdată) la mare. semi-idioţenie, măcar de-o barcă să bag. dacă nu în primăvara asta, măcar în toamnă.
– “where is the love, where is the love”
– n-am făcut mare brânză cu Brainiacs, să vedem cu rusa şi/sau creative writtting.
– pe valorile mele nu am prieteni în Bucureşti. ŞTIAI asta. lateredit: ba ai, dar nu destui. nemulţumit, deh.

Cius & spor
M

musical.ly & Snapchat vs. facebook & YouTube

neuro-psihologice-constiinta 2016

· · · 1 Comment

Tagged: , ,

[neuro]
– module – functii
– layere, frecvente, circuite
– sange (oxigenare – intarire, hranire, crestere, neurogeneza) si neurotransmitatori. excitatori & inhibitori.
– [grafic descoperire neurotransmitatori vs. utilitate/functionalitate]
– BI (biologic) de reinterpretat realitatea
– in primul rand suntem maimute (primate). si multe-multe informatii care se schimba sunt inconstiente. in 4 minute ochi-in-ochi sunt jdemii tone de informatii. dar uite ca le mutam usor-usor pe SMS.
– AI. o sa? nu, tools.
– magik? no f. magic, dar a lot of sens. metaforizare, cu greutate in sens (in conteaza).
– cu adevarat important va fi cand vom face Google inconstient, prin interfete neuro-cloud. si minti interconectate.
– somn? facem curat in instalatie, si restul creierelor mai mari o fac.
– drogs nu sunt (o poarta catre) o alta realitate, planuri metafizice etc.; sunt doar mai putine module in functiune&sync cu comunicarea taiata/improprie. dar de ce nevoia (permanenta) de sens? poate ca asa e in programarea in legile 1-2-3 la BI.
– majoritatea neurodegenerativelor sunt prevenibile cu anti-inflamatoare. dar nu la nivel de tesut/organ e treaba, ci la nivel de celula.

[constiinta]
– constiinta?
A. hai intai sa definim. constiinta nu e ca sa fie la fel ca noi; noi vrem asta.
    a) fratii, unde e frati mei? jeo nu vrea sa fie singur => inventie divinitate.
    b) daca nu e noi cei-mai-cei? daca e altcineva… sa-i dovedim.
B. e o poveste – un program (soft) care ajuta maimuta-tesut sa creasca, sa ajunga la structuri si mai complicate.
– constiinta are si termostatul, dar la nivelul sau.
– se stocheaza undeva? nu chiar. in gene, comportamentele “de succes”.
– cum e sa fii un liliac? alfel. LTALFE.
– imortalitate? cui ii trebuie? dupa tine va fi tot timpul ceva. si pietrele au “viata” lor.
– altceva? q.: constiinta poate fi intrerupta / resumed / copiata?

[psihologice]
– depresia? boala. “inchidere in sine” spre ‘racire’ sistem la nivel de zeci-de-zile. e o protectie la supraincalzire, care insa nu face fata, deraiaza, se agreaveaza – dar trece de la sine, daca.
– alcool vs. ciocolata. why? prefrontal cortex lot of sange.
– winning? planuri, asteptari, dopamina. yeah. dar constant, gen sin(x) – pe load/release.
– mintea se adapteaza la orice.

Postul din 6 martie 2011

· · · Leave a comment

Tagged:

exerciţiu stilistic:

“Nu ştiu când s-a întâmplat prima oară, şi poate nu e vorba de întâmplat ci de o decizie luată … nu ştiu, dar la un moment dat am renunţat să mai vreau lucruri pentru mine. Am încetat să vreau. Aceasta nu s-a petrecut brusc şi acum nici nu mai ştiu dacă a venit de la sine sau a fost ceva indus. De alţii, de societate, de restul alegerilor pe care le faci. Am lenevit. Şi nu e vorba de o comoditate bonomă şi nici de o pensionare înainte devreme. Pur şi simplu din frică – şi e foarte important acest sentiment, merită supus unei analize minuţioase – am renunţat să mă mai agit. Mi-am dat seama într-o seară la un pahar cu nişte amici, o ieşire obişnuită aşa cum fac prietenii când nu se mai văd de o vreme, în barul lor comun, împărţind nişte mese cu alţi oameni care şi ei fac la fel, ies cu alţi prieteni să povestească şi să-şi depene rezumatele ultimilor săptămâni, sau zile … sau ore. Vorbeam despre plecarea mea din ţara şi le spuneam că nu găsesc job pe profilul meu tehnic la care mi-au spus că ar trebui să-l schimb să mă apuc să învăţ ce anume se cere şi să falsific istoricul CV-ului pentru că este mai important să ajung acolo şi nu cum. Ceea ce evident ştiam de când aplicasem însă mă tot cramponam în ideea că pe lângă cunoştiinţe îţi trebuie şi experienţă care în cazul meu, după mine, nu există. Mi s-a replicat că ce mă costă să încerc şi că ar merita făcut în momentul în care m-a pocnit că de fapt am o reţinere de a învăţa ceva nou, reţinere fiind un eufemism, şi că mi-este destul de frică de schimbare. Că nu vreau şi nu îmi doresc. La aceiaşi discuţie soţia cuiva vorbea de un articol la care scria de mai multă vreme şi la care avea reţineri în a-l publica fiindu-i frică de reacţia criticii din care făcuse parte ceva vreme. La care mi-a servit întrebarea că de ce nu mă apuc să scriu pentru bani aşa cum făceau diverşi şi mi-am dat seama că şi acest lucru este posibil dar că nici pentru aceasta nu am făcut prea mare brânză rezumându-mă la nişte varii ieşiri curiculare condiţionate de circumstanţe de caz. Unde şi când s-a stricat sau poate, sper, doar gripat motoraşul ăsta al dorinţelor? Dintotdeauna am zis că nu poţi să faci anumite lucruri sau să ajungi undeva dacă nu ştii cine eşti. Şi această măsură a auto-cunoaşterii dă mai departe combustibilul necesar motivaţiei şi face ca ceea ce-ţi doreşti să se întâmple. Şi că în definitiv lipsa împlinirilor din viaţa ta se reduce la lipsa acestei bune şi corecte percepţii despre sine. Lucru pe care îl refuz având tocmai o fire analitică şi o predilecţie naturală de a împarţi firul în patru însă probabil nu despre analiză e vorba sau poate că aceasta singură nu ajută să lumineze tot. Iar de încercat sigur am încercat, iar lista eşecurilor îţi este importantă şi-ţi face cinste ajutând la învăţarea unor lecţii atâta timp cât gradul de repetiţie nu este foarte mare căci altfel ar fi vorba doar de amăgire.”

Postul din 27 decembrie 2010

· · · Leave a comment

Tagged: , ,

E important să-ţi notezi highlight-urile momentele importante atunci când sunt. Prin prisma lor de atunci. Peste vreme pe lângă calităţile fotografice este şi o racordare: la timp şi la tine. Cade în plasă şi mult balast – dar le mai scuturi; le organizezi, le pui note şi etichete.

« “It’s a Hollywood summer / You’d never believe the shitty thoughts I think” «
(ar trebui să am mai multă încredere în last.fm – recomandarile atât de vechi nu-s chiar degeaba. nu toate îndrăgostirile sunt adolescentine de la prima degustare, ca cinematicii, altele tre’ să se matureze, tot în/cu timp, cu descoperire.)

Nu-mi pasa, (ba) imi pasa

· · · 4 Comments

Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Zambetul si tipetul Andrei – in timp ce canta cu bucurie nestingherita de copchil “Jingle Bells and A Happy New Year” (varianta reunita si comprimata) – in contrast cu vestea mortii lui George Vasilievici. Aproape 32 de ani. Esti ceea ce lasi in urma, ba. Si atat. In sufletul si in amintirea celorlalti.

program lejer de vara

· · , · Leave a comment

Tagged: ,

– ma trezesc efeeeectiv in jur de 13:00 pm. exista tentative esuate de telefoane in jur de 9:00 am sau verificari de emailuri de 11:00 am dar… esuate, adorm la loc. (“E un baiat destept si capabil, dar nu-l suna inainte de 11”).
– dush. juma’ de ora minim. fara el nu-s om.
– s-a facut doua si. it’s lunch time. ori meniu de 10 RON semi-complet de la rotiseria de langa ori out in town la o cantina buna sau la mall printre pitzi si tantzele cu copchi.
– ajuns acasa, aruncat un ochi peste mailuri si ce ar trebui facut azi. urmate de un somn dulce de dupa amiaza (dupa mancareee) sau un ted.com la care inevitabil mi se inchid ochii.
– 5:00 spre 6:00 pm. mailurile inceteaza, verificat daca sunt valuri pe webcam. daca sunt => goto beach. daca nu… se sta pe net / tv / chaturi-chaturi. de cele mai multe ori chaturi.
– uite asa s-a facut ora 9:00 pm. se iese la bere, ca altii au program normal si tre’ sa se culce la 00. sau se ramane la un film.
– la 23:10 pm suna Luca pentru “o bere pe scara”. sau serial la teve.
– la 00+ se scoate masina si se da o tura de control prin oras / imprejurimi. se gandeste la “dar ce vrem de la viata” & other hippie shit.
– la 2:00 am back to home unde => a) chat in continuare b) scris.
– la 4:00 am se da stingerea. lasa ca maine rezolvam toate restantele.

Nu ma plang. Nu produce bani. E un deziderat atins; doar.
M.