Tags: politică

George Călinescu să ne unească!

Votul CG este și votul celor care nu au, sau multă vreme n-au avut. Și sistemul a fost nedrept  cu ei: de la colectare taxe, la CNAS, la ture de muncă de 12h.

Oamenii ăștia merită respect, și ei sunt noi. Și noi suntem ei. E un fel de 69 nereușit, ca orice 68+1.
Sunt ăia de dau ture pe bd. Tomis cu caii turați în disperarea de a se face remarcați – doar-doar i-o baga cineva în zamă. Orice ar însemna zeama asta.

Dar eu cred că cei ce au – sau știu că au – sunt mai mulți, și aceștia vor și câștiga. Să ai – înseamnă să fii bogat. Бог-at – adică să ai sănătate, timp, sens, prieteneală și bani.

Acum… dar încotro – unde? Cum unde?! Înainte, cu toții, spre TOT. Așa să facem.

Iar aceștia cu votul pe CG/WC – nu, nu au. Nu e o rușine să nu ai. Când nu ai, cere – și D-zeul tău îți va da, dacă știi să ceri și de asemeni ceri cu putere. “Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!” (Marcu 9, 17-32).

Eu? Eu sunt cel mai săraki dintre Pământeni. “Votați Denis Alibec 🇷🇴”.

George Călinescu să ne unească!
În cuget și în ne-simțiri.

“Te-ai dat [cu biserica] azi pe Tomis?”

Identitatea NAȚIONALĂ – #pestrițeală #Dobrogea #traumanaționlă #traumatransgenerațională

Core strenght: resilience.

CÂND / DE CE?

Ortodoxismul în cadrul Țaratului Bulgar a avut rădăcini în creștinarea oficială a bulgarilor în secolul al IX-lea sub conducerea țarului Boris I (852-889). Aderarea la creștinismul de rit bizantin, prin intermediul Constantinopolului, a fost o cale prin care Boris a încercat să stabilească o identitate comună pentru un popor extrem de divers din punct de vedere etnic. […] Boris a văzut în creștinismul ortodox o cale de a menține un echilibru și de a evita subjugarea completă de către vecini.

Religia ortodoxă a fost folosită pentru a centraliza puterea și pentru a da o coerență culturală teritoriilor controlate. Limba slavonă a fost folosită în cult, ceea ce a încurajat dezvoltarea literaturii slavone, contribuind la o identitate religioasă distinctă de cea greacă bizantină. Întemeierea școlilor de la Ohrid și Preslav și dezvoltarea alfabetului chirilic au fost fundamentele pe care s-a construit identitatea bulgară ortodoxă.

DUJMANII

Pecenegii, cunoscuți în sursele bizantine sub numele de Patzinaki (пацаны [RU] – golanii), au apărut pe teritoriul actual al României în jurul anului 890. Au fost adesea angajați ca mercenari de către Imperiul Bizantin pentru a lupta împotriva inamicilor acestuia, inclusiv bulgarii și ungurii. Stilul lor de viață nomad le permitea să controleze rapid teritorii prin raiduri sângeroase, impunând tribut populațiilor locale. […] După aceste înfrângeri, mulți dintre ei s-au amestecat cu alte grupuri etnice sau s-au refugiat în Ungaria.

Cumanii au fost un popor nomad de origine turcică, care a migrat din stepele euroasiatice și a avut un impact semnificativ asupra regiunii Balcanilor și a voievodatelor românești între secolele XI și XIII. Aceștia erau înrudiți cu pecenegii și au fost cunoscuți pentru abilitățile lor de război, fiind maeștri ai călăriei și arcașilor. Cumanii au venit din stepa kirghiză, situată în Asia Centrală. Cumanii au organizat numeroase raiduri împotriva Imperiului Bizantin și a cnezatelor slave, inclusiv în Moldova, Muntenia și Oltenia. Aceste incursiuni au dus la instabilitate în rândul populației locale, dar au contribuit și la formarea unor relații comerciale. De ce au fost cumanii numiți “războinici blonzi”? […] Episcopatul cuman din Moldova este un exemplu al eforturilor organizate pentru a răspândi catolicismul printre cumani.

Cumanii au avut un rol esențial în formarea primelor voievodate în Moldova și Țara Românească, influențând atât structurile politice, cât și organizarea socială a acestor regiuni în perioada medievală. Căpetenii cumană: Există teorii care sugerează că primii voievozi ai Țării Românești, precum Basarab I și Tihomir (Thocomerius), ar fi avut origini cumane. Neagu Djuvara, un istoric renumit, susține că Tihomir ar fi fost de origine cumană. [“Dacă voi nu mă vreți, EU vă vreau!”] […] Influența lor se resimte nu doar în structurile de putere, ci și în moștenirea culturală a poporului român.

Aceștia (cumanii, pecenegii & the gang) destabilizau regiunea prin raiduri și invazii, amenințând nu doar structurile politice, ci și coeziunea socială. [Nu musai cyber, ci ceva sa placă la toată lumea.]

Ortodoxia a devenit o forță unificatoare. Liturghia, sărbătorile religioase, pelerinajele și viața monahală ofereau un cadru de rezistență spirituală. Credința comună a adus populația băștinașă mai aproape în fața pericolelor externe și a stimulat formarea unor alianțe locale de apărare. Unele grupuri migratoare au reușit să se stabilească temporar în anumite regiuni, iar influențele lor culturale și etnice s-au văzut în conflictele, dar și în fuziuni sociale și etnice.

Prin adoptarea creștinismului ortodox, Țaratul Bulgar a pus bazele unei sinteze culturale și religioase care va defini Balcanii pentru secolele următoare. Noțiunea de „noi” versus „ei” a fost modelată nu doar în termeni politici, ci și religioși, iar conflictele cu popoarele migratoare din nord au contribuit, paradoxal, la consolidarea unei identități ortodoxe unitare.

BISERICA lui Микхаиль

În vremurile de instabilitate și conflict generate de migrațiile constante din nord și dinspre Ural, mănăstirile au devenit veritabile centre multifuncționale, cu un rol de refugiu și de apărare pentru populațiile locale, dar și cu o implicare indirectă în confruntările armate. […] Mănăstirile medievale din Balcani erau adesea amplasate strategic: fie pe dealuri, fie în zone izolate sau mai greu accesibile, ceea ce le oferea un avantaj defensiv natural. […] Acest aspect a transformat mănăstirile în centre de rezistență simbolică și fizică. […] În special în zonele care erau frecvent expuse atacurilor migratorilor, zidurile groase de piatră și turnurile de observație au fost adăugate pentru a îmbunătăți apărarea.

Mănăstirile ortodoxe și pre-ortodoxe aveau un rol important în sprijinirea logistică a războinicilor locali. Ele puteau furniza hrană, adăpost, îngrijiri medicale rudimentare, arme și echipament, atunci când era necesar. Călugării, în special cei erudiți, puteau acționa ca sfătuitori pentru conducătorii locali, oferind strategii diplomatice sau militare. Unele mănăstiri, mai ales cele de influență bizantină [Елена], aveau și capacitatea de a mobiliza ajutor extern prin rețelele de influență religioasă, fie de la Constantinopol, fie de la alte centre creștine.

Un zid gros și o curte închisă nu reprezentau doar o apărare, ci și o declarație simbolică de rezistență în fața haosului.

Prin această prismă, Ortodoxia nu a fost doar o religie, ci un element de rezistență culturală și de coeziune în fața pericolelor externe, contribuind la configurarea identității balcanice într-un context dominat de conflicte și migrații permanente.

OST pe #bass:




bonus: https://www.youtube.com/watch?v=lC5JFQaSSxs
bonus from Kul: https://www.youtube.com/watch?v=NhlmcOdgqRU

/w Perplexity & ChatGPT /curated by Kul

Surse:

Nota personală: mmtii de agarici-periculos, `cusut`-te-aș la loc fmmm!

Postul din 16 ianuarie 2020

Cea mai mișto statuie din toată Roma este una ciuntită, normal – în muzeul Vaticanului, un tors gay care îi plăcea lui Michelangelo, după ce-l lăsese privirea și îl băga la pipăit. Da’ a fost mișto înainte ca anume ghidul să deschidă gură. Însă artistic după La Pietà, aia capodoperă. Restul sunt virgule + grădina de trandafiri de pe una din coline, gen 19toamnă – dar de-o aristrocrație și-o bunăstare greu de intuit. Doamne, și cât de mișto o putut să fie teatru de cartier la capitala romanes. Ptiu-ptiu!

În altă ordine de idei: “Stați liniștiți la locurili voastre!”,

faptul că a intrat Moise Guran în politică (de fapt că și-a asumat o poziție) este … irelevant.
Pentru că:
1. nu, nu a fost un bun strateg – ci un bun comentator. toată viață lui a fost mercenar.
2. și că e jurnalist și că… și ce?
3. e de aplaudat implicarea, ca la oricine. că înseamnă un sacrificiu.
4. consultant de consultant este altceva.

Tipup-tipup.

Postul din 5 noiembrie 2018

Românii au avut o mare realizare, o imensă realizare în istoria lor și asta este unirea tuturor românilor. Nu e de ici-de colo. Uitați-vă că s-au realizat asemenea uniri și apoi s-au spart, s-au pulverizat în partea asta de Europă, nici Iugoslavia nu mai există, nici Cehoslovacia. Națiunea română a rezistat mult mai bine în cadrul unitar al României mari. Sigur se poate discuta în ce măsură ar fi fost mai potrivită o organizare oarecum descentralizată, mergând chiar până la federalizare. Nu s-a dorit asta. S-a dorit un stat național unitar, modelul administrativ, modelul de organizare politică a fost în bună măsură cel francez, deci un stat centralizat în sensul Franței, nu un stat federal precum Germania, ca să dau alt exemplu. Asta a fost marea realizare a românilor.

Lucian Boia, 2018

Postul din 30 septembrie 2018

Acum sunt într-o bulă. Aș numi-o “Bula salariată decent”. *salariat la privat

  1. În afară cercului acestei bule se regăsește:
    – familia tradițională
    – cu rasismul de riguare, gen: arabi/negrii out
    – cu precaritate & sărăcie
    – fără tineret 20-30, care au ca țel plecatul din țară
    – Antena3 este gold
  2. Unele din problemele de top ale României sunt:
    – îmbătrânirea populației
    – emigrația ridicată, cu implicații în menținerea pieței de muncă și a sistemului național de pensii.
  3. Poate că economicește nu contează ce face guvernul (cu excepții în flagrant). Bașca e și uitat.
    – măsuri din 2016 -> care s-au văzut în 2017; șamd
    – pe valul economic regional european
    – adu-ți aminte de perioada 2012-2016
  4. Există modele totuși funcționale pe împrumut și datorie mare: Grecia și… undeva prin America de Sud (?)
  5. Se poate și fără tineri. Cum?
    – se importă filipinezi & chinezi
    – cu amendamentul resilience-ului românesc (la schimbare. ar fi de fapt un “noi pe ei” – pe termen lung)
    – cu breakpoint-ul când va veni un nou val tehnologic peste societatea umană (ML-ul în buzunarul fiecăruia)
  6. Referendumul pentru CpF este (o) rețetă rusească de divizare (verifică ultimii 20j de ani în UKR, Georgia etc). Da – ar porni din neoprotestantisul Vestic dar este ceva exploatat `by the book` – do check on “follow the money”. Urmează problematica interzicerii avortului și altele erdoğanizări (lateredit*), cu o posibilă nouă linie politică Rusia-Turcia trecând prin Balcani via Ungaria/Polonia. #devalidat

* Turkish Republic is the only Muslim country ruled with secular democracy and one of the three Muslim countries where abortion is legalized. – Jun 1, 2018 sursa

Postul din 31 ianuarie 2016

R.Ş.M.

(-)
– contractele de publicitate
taxa de linişte!
– contracte cu bani publici preferenţiale (asta face toată lumea) – gen POMA & gunoi
– ratat parteneriat cu ministere de la Buc
– muile care le-a dat pe power (nu se pune)
– alea care le-a luat (nu se pune)
– puiul dat către pensionari
– baroni la propriu – n-a avut concurenţă directă
– şuntarea aia lui GSM
– festivalul berii
– Telegraf + alcool + ㎡
– scos liniile de tramvai cu 10% la PECO
– asfaltările
– ‘taxa’ de înfiinţare începând cu 10% din orice
– bariera în Mamaia – o greşeală PUBLICĂ
– nelasat ăia mari care erau o ameninţare (nu acelaşi lucru se poate spune despre Nicuşor)
– futut cu bună ştiinţă cultura
– futut intelectualimea indirect. valori. (desfiinţat & aţâţat, subfinanţare teatre)

(+)
– peninsula după 10 ani
– ruină Intercontinental -> out.
– festival/carnaval Mamaia
– Formula 1
– încercarea de preluare port (== bani Senat s-ar fi dus la clica de aici)
– cluburile de pensionari
– (Metro + Bila – nu se pune că e de datoria…)

Costumele, gagicile & kitesurfingul istoric vorbind sunt virgule.

Postul din 11 septembrie 2014

Pe 11 septembrie 2001 cam la ora asta stăteam cu o furculiţa înfiptă în mufa antenei televizorului din bucătăria firmei la care lucram, unde ne strânsesem cu toţii gură-cască, la propriu. Fiind de la IT căzuse măgăreaţa pe mine să asigur calitatea transimisei şi mă chinuiam să văd ceva din televizorul ăla, aşa cu mâna prinsă în spatele lui, doar auzeam. Şeful cel mare spunea că după asta lumea n-o să mai fie la fel, atunci credeam că spune prostii, am înţeles mult mai târziu la ce se referea. Din anul ăsta aş vrea să nu-mi aduc aminte de nicio seară cu dejtu’ isteric apăsând pe refreșul ştirilor venite dintr-o ţară vecină şi destul de asemănătoare. Amin!

Salvaţi Roşia Montană. Sau nu.

[acest articol este inca in draft/pending. sper… nu mai este cazul l-au scris altii, si profesionist.]

Proteste Rosia Montana 2013

“Uniti-salvam-Rosia Montana!” Imi plac foarte mult miscarile de protest anti-RMGC guvernare capitalism etc insa am o problema cu acest slogan: nu vreau sa salvez Rosia Montana. Mai mult decat atat as vrea sa fie rasa de pe fata pamantului. Cu totul. Pentru exploatarea resurselor de acolo pana la refuz, pana la cand nu va mai ramane nici un pic-picut. Populatia de acolo? Stramutata. Cu forta? Nu, intr-un lung si natural proces de expropriere si dezvoltare economica (dar nu in 30-60 de zile). (Paranteza: daca s-ar da drumul la proiect minerii actuali ar lua cea mai mare teapa, in cel mai bun caz li s-ar recompensa mutarea – cumva ca in in Valea Oltului, ceva bani de nou start. Taranii insa – si proprietarii de terenuri “extra-vilan” daca exista este posibil sa se imbogateasca la fel cum s-au imbogatit cei ce detineau terenuri / cotete / gradini in jurul oraselor. Imbogatit la nivelul a 1-2-3 apartamente). Patrimonul national si/sau UNESCO? Mutat, cum a facut Ceasca cu zeci de biserici. Galeriile romane? Cateva poze si la revedere.

Am insa o potential foarte mare problema cu dimensiunea ecologica a proiectului. Lacul de cianurare – care cf. proiectului (“cel mai mare si cel mai important (?) proiect minier din Europa” la ora actuala) ar putea rezulta o importanta problema ecologica – a se citi dezastru. N-ar fi primul lac de cianurare din tara – unul este chiar in zona (iar canadienii promit chiar sa inceapa ecologizarea lui) – dar ar putea sa fie urmatorul accident eco, patru la numar pana acum, unul din ele la Baia Mare – cel mai cunoscut – ‘fratii’ unguri au tras greul pentru el.

– participatiune: 19,31% = ce?
– ecologie? dezastru? biggest? pareri avizate, Ministerul Mediului? ajunge pana in Delta – cam da. ar fute tot ce inseamna apa potabila in zona? cam cat timp? niste cifre.
– lacul de cianura isi revine in timp? da. canadienii cu criogenizarea? f. protectivi.
– extra metale? arseniu, titan, vanadiu si altele. furt / inselaciune sau neoportunitate de exploatare?
– tacere media. cumparare? fidelitate contractuala? non-target? adica moartea unui rege tigan e subiect si protestele unei noi incipiente societati civile nu-i? nu e. cainii comunitari e un subiect mai mare? este, e mai universal. si potentialul conflict din Siria e mai mare.
– banii publici, banii “nostrii” niciodata n-au fost un subiect bun de dezbatare civila. nici pe vremea lui Caragiale.
– bunul simt jurnalistic via @AlJazeera. extern, ca la noi… Brucan a fost ingaduitor cu 20 de ani.
– finantarea FânFest?

Si the big one: Marele Furt. De fapt RMGC cat investeste? Si cat e dispusa sa astepte? Si de ce? Furt la noi / business afara. De fapt spaguit ‘regimul Nastase’, schimbat cu ‘regimul Basescu’ care a cerut mai mult, l-au refuzat iar compromisul a fost “aduceti mai multi bani in .ro”. Prin publicitate, prin festivaluri, prin finantare actiuni civice. Voi veniti cu banii, noi venim cu o mana de ONG-uri. Uite prin ce firme trebuie sa curga publicitatea.

– exemplu de activism constantean folosit either way de ambele tabere.
metropotam / infografic / hipstareala (agatamente / concerte / Universitate ’90; naivitatea revolutionarilor din ’89 – CE? A CONTAT PANA LA URMA? nu)
– pe langa balbele clasei politice – gen “am o parere dar nu sunt de acord cu ea” a primului ministru sau prilej de manipulare pentru presedinte.
– de ce se iese in strada? de ce core-target 25-35? de ce corporatist? e o alta discutie, dar in mare… e de bine. din bine. de sanatate sociala.

sursa foto: nu stiu, n-am salvat, nu regasesc.

Postul din 7 aprilie 2013

Despre ştiri

Am avut doi bunici. Cel puţin în ultimii 20 de ani, aşa cum îi ţin minte – poate minus ultimii ani de viaţă, au urmărit ştiri. Prin ziare, unul sau mai multe, locale sau naţionale, prin telejurnal – cel de la postul naţional, mai ales cel de seara, şi uneori, pe la prânz chiar şi la radio. În pricipal, în rarele comentarii pe care le prindeam sau mormăituri despre ele, erau despre politica românească – era imposibil post ’89 să fi fost adult şi să nu fi fost prins în isteria capitalismului de grădiniţă care se întâmpla atunci – destul de multe despre “externe” şi parcă unele despre economie, ce s-a mai scumpit sau nu.

Hai că astea despre economie mi se par relevante, dar… până la urmă, să fii conectat la “ce se întâmplă” în jurul tău, la ce le-a folosit? Ce-a fost cu adevărat util să ştii că un anume preşedinte de stat a fost reales, că Icsulescu de la nu ştiu ce partid a făcut ceva, că… Să umple timpul unui pensionar, asta înţeleg. Dar poate la fel de bine ar fi putut să fie cioplitul în lemn sau biliardul. Este hardcodată nevoia asta de informare despre semenii tăi? Şi ăia departe de cercurile tale sociale cele mai largi. La ce bun?! Bla-bla…

Identific trei componente:

  1. da, există ceva hardcodat în nevoia de a fi informat. şi nu e nimic rău în asta, din contră. e bine să ştii că la americani a ieşit preşedinte Obama (un negru), că a mai pornit un război sau că anul asta salariile la bugetari… asta la pensie o resimţi oricum.
  2. mai există componenta de couch-potato. e foarte comod să iei telecomanda în mâna şi să vegetezi în faţa televizorului, necesită minimul de energie faţa de orice activităţi cât de cât “active”. ceea ce în timp tâmpeşte, normal.
  3. şi, pe lângă ştiri, mai sunt şi talk-show-urile, hai să le zicem politice, care nu-s de informare, ci sunt de confirmare, pe genul OTV (s-a închis, era ceva special – subiect de studiu pentru generaţiile viitoare) sau când se strâng zece deştepţi ca la Antene-like să înjure un subiect – de obicei în conformitate cu agenda finanţatorului – ignorând jurnalismul şi laudându-se cu raitingul celor de la punctul precedent, având segmentul lor dedicat de consumatori dar a căror putere de cumpărare de fapt nu ştiu cât de mare este (ştie cineva?) şi oricum variază până la maximum de 20% din electorat. asta-i partea de #hater şi e cea mai nasoală. alimentează…

În rest de bine.

the bigger game

Cred ca este pentru prima data cand vorbesc aici despre #politica.
Am nevoie sa-mi notez niste chestiuni pentru a putea fi verificate in timp.

Ma uimeste:
– precizia si siguranta reactiei ante-oficiala a stafului Base la fiecare alegeri / referendumuri
– foarte scurt mandatul al fostului prim-ministru MRU
– cederea relativ usoara a puterii catre USL in primavara 2012
– gafele penibile, viteza si greselile teribile a la USL intr-un timp atat de mic

Cum oare poti sa urci pe scaunul unei tari un mic vazut monstrulet, daca nu-l treci prin apa ‘Dunarii’ de cateva ori? Vezi “am fost invins de structuri” a lui Constantinescu in ’99.

Ce spun intr-un scenariu paranoia si la masa mai inalta este ca:
– mai sunt putine de vandut in tara
– politica Europei tinde sa se nationalizeze usor in extremis
– e un echilibru foarte precar acum de a juca intre State si Rusia pentru ca jucatorii cu mana forte sunt arabii si chinezii si de fapt nu stii incotro se inclina balanta (oricum am ales prost de fiecare data)

Lucru ce va fi confirmate dupa cum urmeaza de:
– invalidarea maine a referendumului din iulie 2012 (doah!)
– cateva dosare deja pregatite si gata instrumentate, cu unu-doua nume sonore USL PSD in lunile ce urmeaza
– caderea guvernului lui Ponta la sfarsitul lui septembrie 2012
– auto-scurtarea mandatului lui Base cu ceva concesii aferente de reviziune a Constitutiei etc
– preluarea electoratului DD… pe bani, ca ce-i mai simplu, direct de la tatuca lor

Si ca Base a avut dreptate in nu-stiu-ce-interviu in RL cand a spus indirect ca normal ca l-a placut pe Boc ca era manevrabil, ca abilitatiile sale economice erau secundare si a avut cea mai buna echipa de finantisti posibila dar adevarul crud a fost simplu… n-au fost bani. (Pe langa, sunt sigur ca taierea salariilor bugetare si pensiilor din 2010 se va dovedi una din cele mai bune decizii al momentului, contrar unui nou imprumut extern si asa ridicat. Asa cum 16% a lui Tariceanu a fost cea mai buna decizie economica post-revolutionara – contestata si privita cu multa frica la vremea ei.)

Restul e cancan pentru pensionari si taietori de frunza.