Tags: Shabla

“Te-ai dat [cu biserica] azi pe Tomis?”

· · · Leave a comment

Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Identitatea NAȚIONALĂ – #pestrițeală #Dobrogea #traumanaționlă #traumatransgenerațională

Core strenght: resilience.

CÂND / DE CE?

Ortodoxismul în cadrul Țaratului Bulgar a avut rădăcini în creștinarea oficială a bulgarilor în secolul al IX-lea sub conducerea țarului Boris I (852-889). Aderarea la creștinismul de rit bizantin, prin intermediul Constantinopolului, a fost o cale prin care Boris a încercat să stabilească o identitate comună pentru un popor extrem de divers din punct de vedere etnic. […] Boris a văzut în creștinismul ortodox o cale de a menține un echilibru și de a evita subjugarea completă de către vecini.

Religia ortodoxă a fost folosită pentru a centraliza puterea și pentru a da o coerență culturală teritoriilor controlate. Limba slavonă a fost folosită în cult, ceea ce a încurajat dezvoltarea literaturii slavone, contribuind la o identitate religioasă distinctă de cea greacă bizantină. Întemeierea școlilor de la Ohrid și Preslav și dezvoltarea alfabetului chirilic au fost fundamentele pe care s-a construit identitatea bulgară ortodoxă.

DUJMANII

Pecenegii, cunoscuți în sursele bizantine sub numele de Patzinaki (пацаны [RU] – golanii), au apărut pe teritoriul actual al României în jurul anului 890. Au fost adesea angajați ca mercenari de către Imperiul Bizantin pentru a lupta împotriva inamicilor acestuia, inclusiv bulgarii și ungurii. Stilul lor de viață nomad le permitea să controleze rapid teritorii prin raiduri sângeroase, impunând tribut populațiilor locale. […] După aceste înfrângeri, mulți dintre ei s-au amestecat cu alte grupuri etnice sau s-au refugiat în Ungaria.

Cumanii au fost un popor nomad de origine turcică, care a migrat din stepele euroasiatice și a avut un impact semnificativ asupra regiunii Balcanilor și a voievodatelor românești între secolele XI și XIII. Aceștia erau înrudiți cu pecenegii și au fost cunoscuți pentru abilitățile lor de război, fiind maeștri ai călăriei și arcașilor. Cumanii au venit din stepa kirghiză, situată în Asia Centrală. Cumanii au organizat numeroase raiduri împotriva Imperiului Bizantin și a cnezatelor slave, inclusiv în Moldova, Muntenia și Oltenia. Aceste incursiuni au dus la instabilitate în rândul populației locale, dar au contribuit și la formarea unor relații comerciale. De ce au fost cumanii numiți “războinici blonzi”? […] Episcopatul cuman din Moldova este un exemplu al eforturilor organizate pentru a răspândi catolicismul printre cumani.

Cumanii au avut un rol esențial în formarea primelor voievodate în Moldova și Țara Românească, influențând atât structurile politice, cât și organizarea socială a acestor regiuni în perioada medievală. Căpetenii cumană: Există teorii care sugerează că primii voievozi ai Țării Românești, precum Basarab I și Tihomir (Thocomerius), ar fi avut origini cumane. Neagu Djuvara, un istoric renumit, susține că Tihomir ar fi fost de origine cumană. [“Dacă voi nu mă vreți, EU vă vreau!”] […] Influența lor se resimte nu doar în structurile de putere, ci și în moștenirea culturală a poporului român.

Aceștia (cumanii, pecenegii & the gang) destabilizau regiunea prin raiduri și invazii, amenințând nu doar structurile politice, ci și coeziunea socială. [Nu musai cyber, ci ceva sa placă la toată lumea.]

Ortodoxia a devenit o forță unificatoare. Liturghia, sărbătorile religioase, pelerinajele și viața monahală ofereau un cadru de rezistență spirituală. Credința comună a adus populația băștinașă mai aproape în fața pericolelor externe și a stimulat formarea unor alianțe locale de apărare. Unele grupuri migratoare au reușit să se stabilească temporar în anumite regiuni, iar influențele lor culturale și etnice s-au văzut în conflictele, dar și în fuziuni sociale și etnice.

Prin adoptarea creștinismului ortodox, Țaratul Bulgar a pus bazele unei sinteze culturale și religioase care va defini Balcanii pentru secolele următoare. Noțiunea de „noi” versus „ei” a fost modelată nu doar în termeni politici, ci și religioși, iar conflictele cu popoarele migratoare din nord au contribuit, paradoxal, la consolidarea unei identități ortodoxe unitare.

—

BISERICA lui Микхаиль

În vremurile de instabilitate și conflict generate de migrațiile constante din nord și dinspre Ural, mănăstirile au devenit veritabile centre multifuncționale, cu un rol de refugiu și de apărare pentru populațiile locale, dar și cu o implicare indirectă în confruntările armate. […] Mănăstirile medievale din Balcani erau adesea amplasate strategic: fie pe dealuri, fie în zone izolate sau mai greu accesibile, ceea ce le oferea un avantaj defensiv natural. […] Acest aspect a transformat mănăstirile în centre de rezistență simbolică și fizică. […] În special în zonele care erau frecvent expuse atacurilor migratorilor, zidurile groase de piatră și turnurile de observație au fost adăugate pentru a îmbunătăți apărarea.

Mănăstirile ortodoxe și pre-ortodoxe aveau un rol important în sprijinirea logistică a războinicilor locali. Ele puteau furniza hrană, adăpost, îngrijiri medicale rudimentare, arme și echipament, atunci când era necesar. Călugării, în special cei erudiți, puteau acționa ca sfătuitori pentru conducătorii locali, oferind strategii diplomatice sau militare. Unele mănăstiri, mai ales cele de influență bizantină [Елена], aveau și capacitatea de a mobiliza ajutor extern prin rețelele de influență religioasă, fie de la Constantinopol, fie de la alte centre creștine.

Un zid gros și o curte închisă nu reprezentau doar o apărare, ci și o declarație simbolică de rezistență în fața haosului.

Prin această prismă, Ortodoxia nu a fost doar o religie, ci un element de rezistență culturală și de coeziune în fața pericolelor externe, contribuind la configurarea identității balcanice într-un context dominat de conflicte și migrații permanente.

OST pe #bass:




bonus: https://www.youtube.com/watch?v=lC5JFQaSSxs
bonus from Kul: https://www.youtube.com/watch?v=NhlmcOdgqRU

/w Perplexity & ChatGPT /curated by Kul

Surse:

Nota personală: mmtii de agarici-periculos, `cusut`-te-aș la loc fmmm!

Philip Larkin

· · , · 2 Comments

Tagged: , , ,

Days

What are days for?
Days are where we live.
They come, they wake us
Time and time over.
They are to be happy in:
Where can we live but days?

Ah, solving that question
Brings the priest and the doctor
In their long coats
Running over the fields.

 

Hours

I have known hours built like cities,
House on grey house, with streets between
That lead to straggling roads and trail off,
Forgotten in a field of green;

Hours made like mountains lifting
White crests out of the fog and rain,
And woven of forbidden music—
Hours eternal in their pain.

Life is a tapestry of hours
Forever mellowing in tone,
Where all things blend, even the longing
For hours I have never known.

Postul din 8 septembrie 2013

· · , · Leave a comment

Tagged: , , , , , , ,

Photo0272

Am petrecut un we fabulos. Vineri am fost la un botez unde m-am plictisit puţin, dar am învăţat şi aflat nişte lucrurile la care-mi doream răspuns. Şi l-am descoperit pe Silviu Covaci un folkist, nu chiar pe folk dar de un show şi mai ales o dăruire… mişto-mişto. Şi-o sâmbătă după-amiază petrecută-n London la o berică după baia zilnică încercând să încropesc un articol despre #roşiamontană.

Şi sâmbătă am fugeat cu Marean şi două mândre de-ale lui în Vamă. Cu un pitstop în Costineşti la HOP în Vox Maris-ul mişto renovat. Vama, ca Vama… cu beute, întâlnit mulţi prieteni tomitani, făcut muci, pierdut firul, îmbrăţişat toaleta etc. Cam the usual. Iar duminică am avut inspiraţia să facem o baie la Shabla pe care n-am mai văzut-o de mult, şi odată ajuns acolo să-mi dau seama cât de mult mi-a lipsit şi cât de mişto poate să fie locul ăla, şi cât de good vibe e. De ceva veri aşa fac: când vine toamna – dar de ce n-am fost mai des? În fine… A fost ca marele fix. Cam agitată apa – M. era ca într-o cutie de Pepsi :) iar eu mi-am pierdut, iar!, doapele de urechi nu-mi dau seama cum. Şi cu un pic de adrenalină feminină căţărându-ne prin capacul de la peşteră. Băi, cât de magic e locul ăla! Plimbat copchii un pic p’acolo.

Iar apoi o masă leneşă la Dalboka cu amintiri amestecate de nostalgie şi regret şi… îmi aduc aminte când începusem să-mi displacă pentru că mergeam aşa des şi era cumva highlight-ul de ce se putea face. Aşa pe sărăcie şi pe provincialism. Şi ciondănelile cu Lore şi cum o iubeam şi cât era în capul meu de fapt, şi ce a contat până la urmă în final. Şi tot felul de gânduri din astea. Graficul e în jos, clar – fără suprize şi fără panică: what goes up must go down.

Am băut apoi pe seară o cafea la un loc şmeker în Neptun – Efendi, foarte pe şic, foarte pe oriental. Oare de ce în Cţa nu avem baruri din astea? Degetul mare de la mâna stângă nu mi-a tremurat aşa mult, deşi abuzasem, nu ştiu de la ce e. Poate aflu luni.

Unde mâncăm la Shabla

· · · Leave a comment

Tagged: ,

Din ciclul cititorii întreabă redacţia le răspunde: unde mâncăm la Shabla? La minimarketul din interesecţie. Se cumpără doar cu leva, există bancomat chiar lângă el. Asemeni, seara sunt şi nişte terase drăguţe în zonă. La Shabla Tuzla de nicăieri – aint safe. Mai poţi cumpăra ţigări locale la singurul butiq din Tiulenevo şi cam atât.

Şi pentru cei cu o ţâră de chef turistic şi încă neştiutori, evident: scoicile de la Dalboka (cele mai simple sunt cele mai bune), din drumul de la Kavarna spre cap Kaliakra undeva pe dreapta, până-n sat.

Cu drag,
M

Postul din 7 august 2010

· · , · Leave a comment

Tagged: , ,

La Shabla cel mai interesant a fost când m-am chinuit să recuperez ambalajul de Poiana scăpat în apa chiar lângă mal, da’l drq căzuse fix într-o firidă de mai bine de 7 m (sau 5 m acasă – blocuiţi). După a opta încercare… În rest… nu ştiu cum a reuşit să se periseze locul ăsta, altă dată atât de magic. Da, da… e şi acum, dar… mai pe lângă un perete sprijinit de apa caldă şi generos luminată, într-un mini-fiord, prin vreun coridor … însă răspunsul la acelaşi stimul în mod repetat scade în intensitate zice-ar neuro… Re-inventare, normal.

Acum x zile observasem la sănătoasele bazine aproape zilnice de umeri non-clănţănitori de după orele 19 că tot nu sunt în stare să privesc marea în larg, aşa cum dispăruse această “proprietate” acum mulţi ani, chiar şi cu puţin exerciţiu. Pur şi simplu îmi fuge privirea şi creierul refuză să mentalizeze/focalizeze imaginea. Cam aşa a început să se petreacă şi cu primii metrii ai ţărmului şi cu ceilalţi y de sub apă. Păcat… it’s me. Bine observase R.: “erau veri în care tot ce-ţi trebuia era marea“. Erau. Era. (Uşor-uşor începe să mi se lase pielea de pe gât… să nu mai fie atât de bine întinsă ca până acum. Că doar n-om trăi forever.)

Nu-mi pasa, (ba) imi pasa

· · · 4 Comments

Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Zambetul si tipetul Andrei – in timp ce canta cu bucurie nestingherita de copchil “Jingle Bells and A Happy New Year” (varianta reunita si comprimata) – in contrast cu vestea mortii lui George Vasilievici. Aproape 32 de ani. Esti ceea ce lasi in urma, ba. Si atat. In sufletul si in amintirea celorlalti.

Postul din 29 august 2009

· · , · 1 Comment

Tagged: , ,

O Vama plina intradevar. Foarte frumos la inceput pana ce alcoolul zgomotos si vesel din cele doua beri si jumatate (adica la 0.33) si-a facut disparitia sa din creier. Cu dansat pe strada cu necunoscuti, cu schimbat cluburi, cu companie placuta. Foarte misto urme pe buze lasa Corrido Sangria. De ce am cedat atat de usor? <“destinul” meu – o promiscua si jumatate>. Misto replica, dar atentie! este vorba de complexele mele (sunt chiar curios de interpretarea terta, corecta dar nu si politic).

Posibilul enervant L. se juca ca un copil de maidan in valurile nisipos tarshiitoare de la Shabla Tuzla. Si mai sa uit! Am vazut adiacent si malul inalt de la Krapets si piscinele europene aferente caci nu-i de coborit acolo. Arata altfel decat pe Google Earth, locul are frumusetea lui de golf virgin cu padure spre Shabla si-i de explorat si spre Durankulak. Pare insa excelent pentru valuri de surf.

Da’ a meritat tot. Incheiata maiestos, un maiestos urmarit, obosit-penibil prin recurenta incercarii, de un Floyd (ei erau cu maiestria) cu “Comfortably Numb”. Atunci cand “viata se aseaza cumva, toate lucrurile sunt la locul lor” si marea pe amurg de lumina intr-un colt de tara, la o cafia, iti da o confirmare dupa care alergi de multe ori, fara sa stii ce / cum.

“Cum? La 30 de ani, neinsurati / nemaritate si fara copii.”

Postul din 20 august 2009

· · , · Leave a comment

Tagged: , , ,

Azi ar fi trebuit sa fie zi de doliu. Pentru neplecarea mea in KL. Am suferit cum stiu eu mai bine: sub apa, cu gura si sufletul pana la urechi :). Tras o Bulgaria de-o zi amin! libera cu Luca family. Suprinzator de bine, simtit de milioane. (Poate uneori e bine sa mai schimbi si gasca). Ei virgini in ale scuba-duba se bucurau precum copiii mici, mai ales Luca care era ca “pestele in apa”. Observ ca se intampla asta de cate ori duc zodii de apa la Shabla, li se sparge o lumina interioara pe fata de-s de admirat.

Bun ase. Sculat lenes de la 9 (! – civilizatia asta facea, se grabea stupida spre servicii prin toate orasele de pe traseu), ajuns pe la 12, cu Matizachele packed. La locul nostru cam era bulau, n-am intrat decat cu Cristi in apa, in “fiord”, asa sa-i arat, cam tragea, usor sport extrem, dar a fost ok – doar cateva belituri de control firave. Am excelenta inspiratie sa le arat inspre Tiulenovo roci si locul pescarilor, cand… la pestere era apa linistita. Pai, nu dam o tura de dupa bolovanul din pestera? Ba da. Dar nu stam noi aici ca in alta parte nixam apatie? Si-am stat. Cateva ore bune. Foarte fain. M-am suit pe stanca / insula de langa – are o cordelina otelita pentru suport la urcare pe acolo, deranjat niste cormorani din siesta lor, facut poza “la inaltime” (care-s yet to come; venira). So very fun. O zi misto.

Pe la 5 hai sa mergem la niste scoici unde iar ne-am lungit cu 10 feluri de mancare, 5 persoane in echivalentul a 120 RON. Spre seara: “dar ne grabim?” oh nu. Si nu c-am avut noi oo sa face litoralul bulgaresc si grecesc pana se terminau banii de pe toate cardurile sau macar pana luni dimineata, dar macar de-o baie la Rusalka am ajuns. La Rusalka taxa de intrare s-a marit la 5 leva, dar un batranel simpatic ne-a lasat sa intram ca era seara si l-am spaguit samaritean cu doua doar (desi la iesire ne-au cerut spre verificare cartonul de sedere, insa ridicatul umerilor a fost suficient de impaciutor incat sa ne ridice bariera). Hai sa-l duc pe L. la stancile din larg. Cand ajung acolo… ii cer putin vizorul sa fac o verificare de meduze. Era una medie care statea langa perete cuminte. Zic, e bine. Ne balacim noi pe acolo… cand… hopa meduza la noi. Zic, a luat-o curentul. Bai nu, aia venea spre mine! Atacul meduzelor, pampam! Bai, nu-i adevarat. Ma uit mai bine, aia chiar venea. Ii cer lui Luca s-o “execute” cu labele si asta-mi confirma, avea comportament de animal in stres. Chiar in halul asta sa fi evoluat meduzele in ultimii 10 ani? Ma mult mir. Astuia i-a ars si niste toxine pe moaca, din apa ajea, noroc ca eram pregatit ca cercetasii (marini) cu sarea la mine.

N-am reusit sa bem o bere-n Shabla (desi chit ca este cat Cobadinul, am vazut minim 4 restaurante / terase, si toate foarte onorabile, iar oamenii imbracati frumusel, de seara). Schimbat 10 leva unui compatriot ratacit sau “ratacit” pe la supermarket (ce dracului cauta acolo la ora aia?) si ne-am intors spre tara. Am trecut si prin Vama unde am ras doua beri la o terasa si una-n Expirat, cam golut, cam frigut, dar frumusel, insa nu eram de stat. Frumoase fete-n Vama.

Eh, si uite asa am purtat io doliu azi. :). Amin!

Postul din 15 august 2009

· · , · 3 Comments

Tagged: ,

Azi, dupa alcoolizarea de aseara din Office pe “bonuri de masa”:) de fun cu fite, N. insista si ma trezeste pentru o Shabla de control, ca desi a fost vant saptamana asta pixam valuri. Pentru variatie decidem sa schimbam locul si dam de unul nou dragut inainte de paduricea apropiata locului “nostru”, desi imi doream sa ajungem dupa Tiulenovo. Frumusel foc sub apa: labirinturi de bolovani uriasi, o pestera dubla sparta, cu arcade ce functionau precum gheizer, pool-uri cu adancimi de 4 m pline de bolovanis, pesticime colorata (rosu cu negru si argintiu), un capac galben amenintator de la o sticla de suc cu gatul mare :). Din pacate marea destul de agitata nu ne-a permis multe, in pestericica n-aveam cum sa intru. Privit marea cu gandurile aiurea. Nici nu mai tin minte de cand n-am mai “cazut pe ganduri”.

La intoarcere fost la Dalboka, ras o portie de scoici clasice, au renovat astia, s-au dezvoltat. Plin drumul de noi eoliene si inca se mai impanzesc. O salata de melc rapana careia lamaia stoarsa deasupra i-a ridicat rangul la tres bonne. Leisure time. Now… cam somn. Din coada ochiului Vama parea a fi arhiplina-n seara asta, de unde rezulta pas. Nu stiu daca ma duc maine la Editors, s-ar putea sa fie la schimb cu timp valoros petrecut in familie, d-om vedea cum bate vantul.

So far, so good.

Postul din 6 iulie 2009

· · , · 1 Comment

Tagged: , ,

sb
Un we lung cu mai multe sute de km la bord. O (alta) escapada la Sibiu de data cu niste nadabai pe care le-as caracteriza ca cel putin ‘interesante’. De cum incepuse drumul mi-a trecut prin cap: “de bine nu poate sa fie, dar hai sa vedem pana unde pot merge lucrurile si mai ales ce vom invata nou din asta”. Desi in final, la nivel de fapte, s-a intamplat exact ce trebuia si ma asteptam sa se intample, fiind chiar placut. De spicuit dintre negrele premiere:
– sa mergi cu o fosta intr-o calatorie, dar ea sa-ti declare pe drum ca in seara respectiva vrea sa faca amor cu un tert si tu sa nu-i stai in cale. urlete, plansete si josnice amenintari.
– si una de care ma temeam demult, si cumva ii eram curios in intampinare: un booty call cu tine in pat, intr-o nesimtire crasa fata de intimitatea ta si a celui de pe fir intrerupta doar de “ce-ar fi sa te duci sa vb la baie”. nu vorbim de aceiasi persoana.
Cu cat timpul trece cu atat ma aproprii din ce in ce mai periculos de portbagajul din visul lui Luca. Dar lucruri noi invat: ma intereseaza in mod deosebit dependenta de neurotransmitatorii anti-fericire, adica de mizerii. Si sunt cu adevarat nebun, imi distorsionez realitatea. Creierul meu trebuie sa fie in permanenta ocupat cu chestiuni creatoare altfel ma intorc impotriva mea. La SB n-am aflat ce vreau de la viata, iar pentru rapoartele de activitate imi mai trebuiau date. Gomorra n-am vazut ca n-au vrut sa ma lase sa cumpar 5-6 bilete cat ar fi trebuit sa-l faca sa-l ruleze, se pare ca trebuia sa fie un act de cultura de masa. Pacat de afisul surprins pe graba si de indicatiile simpatice spre cinema ale localnicului intrebat. Poate il prinz alta data. Frumosi mai erau adolescentii de la terasa de langa Cinema Arta, toti patru si fetele si baietii – youth. Fete frumoase-n Sibiu, casele 1800+ mai de apreciat decat 1400+; pielea-mi facea o puternica nota discordanta bine ca stiu sa vorbesc corect, iar parcul din spatele hotelului este mega-minunat (insa sub Romanescul Craiovei totusi :) ) continuandu-se chiar cu padurea spre Palninis – n-am reusit sa-i termin potecile pana la urma desi facute-n mai multe reprize.

Dar… a fost si partea buna. Vazut jumate din Transfagarasan, mai putin impresionat, de bifat clar si oricum ramas si loc pentru o data viitoare (eventual chiar cu masina mea, si la volan). Iar de trecut, am trecut si prin Busteni la un gratar unde am invatat total suprinzator niste lucruri despre mine si despre ascendentul meu * privite tert. Duminica s-a lasat cu o Shabla – blabla Shabla, vizibilitate redusa < 5 m, prins ploaia in apa – vazut frumos sub, si foarte interesante jumpurile la care n-am participat decat cu unul timid actiunea-i derulata la persoana I parandu-mi-se insa puerila (oare numai adrenalina din nervi imi excita creerul mai nou? desi nu, submersia a ramas la fel de interesanta).

Oricum vesti bune viitorul are. Escapada s-a lasat cu numere de telefon sterse si YM-uri puse pe ignore, ca e prea mult. Chestiuni deja incalcate azi, dar fie!

*
– usor nebun
– usor gay, efeminat
– omega male, nedominant
– parte agresiva
– inf
– nasol cu autoritatea
– defocalizat
– moale – tare

– sensibil
– de treaba
– istet
– ancorat, carring & empatic
– saritor, helpfull, altruist
– rac

Postul din 08 septembrie 2008

· · , · 1 Comment

Tagged: , ,

Week-end. Iesire din semi-obligatie si plictiseala (so wrong). Incuiat masina cu cheile inauntru, pierdut juma’ de ora sa o deschid cu un umeras, alergat inapoi dupa chei. Mici burtanosi si voiosi in Mangalia. Mountain Dew + Stella NA. Ajuns in Vama pe la 15, instalat cort, la bulgari pe la 17 – cat sa intre de doua bai scurte, apa cristal si tare promitatoare pentru a doua zi. Facut chiar planuri pentru o escapada pe un tarm mai sudic, mai accidentat. Vama, povesti din studentie, beutura, dans, bum-cium, more dans, dimineata, mahmureala – aproape da usual. Dimineata explorat pe indelete niste pesteri de langa locul unditarilor de la Tyulenovo. Lovely – pacat ca a intrat prea curand frigu-n oasele noastre de la nesomn si de la alcool; pacat de lipsa L. plecata cu primul autobuz numai sa nu ma vaza. Iesirea din mica grota, inapoi la lumina ca la inviere; ocolit 2,3 meduze jumate cat roata; all naturals by all naturals :) (suvenir duios pentru fratii bulgari – dar chiar nu ma mai puteam tine), urcatul anevoios inapoi pe tarm ajutati de pescarii mustaciosi cu ‘ni panimaiu’. Intors in Vama la pranz, strans cort, inapoi la Cta, parcat bagaje, somn.

Ce incepuse ca un road trip amuzant s-a terminat nasol, dar macar buboiul s-a spart. Timpul isi face treaba. In racord Septembrie s-a’nfuriat si el si si-a amanat prea plinul printr-un lesin canicular.

Chituc + Rusalka

· · , · Leave a comment

Tagged: , , , ,

Rusalka

– Van, Chituc
– oboseala, fun bere (no Cucaracha. all slept | not good bere afterveryall)
– Shabla si Rusalka (best of M.N., adunate: Vama, Agigea, Shabla)
– catarat, Lore pestera
– 3 m adancimea medie
– comisura, punga alba, butt
– drum “ascuns”, ocolitor si golf capitanie
– 4 leva
– casute si rezervatie
– scoici pe ploaie
– coada (la dus Costinesti – Cta ~ 3 ore)
– trebuie explorat tot tronsonul Tiulenovo – Rusalka

Sambata am tras traditionalul Chituc de post-ziua lui ‘Van si intr-o regretata lipsa Tudor. Pozele se pot vedea aici – imbatranim frumos, ce pot sa zic, inca putem insela ochiul mai putin vigilent care nu se impleticeste si peste CI. Frumos, bere cu prietenii buni intr-un colt uitat de lume. Cam ce-ti poti dori de la un weekend de socializare tihnita, si… prima betie dupa cele doua saptamani cumva auto-impuse de abstinenta la alcool. Si deci implicit si de la bere. Mai, ceva-ceva putred este in alcoolizarea asta: nevoie de, clar, este – functioneaza ca un burete de sters pentru creier, dar ca intoxicare devine serios-nesanatoasa. Deci treptat cred ca am sa trec pe vin – da’ rosu, nu alb ca pentru burtosi. Pacat ca papa Freud n-a trait destul sa ne zica care din drogurile usoare sunt cele mai de folosit; ar fi prins bine. Partea misto la chituceala a fost ca dupa, in entuziasmul general, s-a hotarat ca mergem in Cucaracha, dar odata patul atins de fiecare in parte am cazut lati ca niste paduchi beti spre disperarea lui Lore care ma bate la cap de o vara intreaga sa ajunga acolo.

Bun, si asta fu Chituc. (Ah, atentie la asta. Dar… fara grija. Vor sta pana primul ex-fost-CAPist sau fi-so o sa vrea sa ajunga-n zona si o sa-i puna sa le astupe la loc:) ). Duminica o vizita cumva neprogramata la Shabla (blablabla Shabla, again), dar, din dorul neostenit al consoartei de drumetii si locuri noi si din cauza usoarei “aglomeratii” in zona am ajuns la Rusalka.

dsc01487.jpg dsc01490.jpg dscf7494.jpg dscf7506.jpg dscf7514.jpg dscf7530.jpg

Imi devine clar ca tot tronsonul Tiulenovo – Rusalka trebuie facut la pas intr-un concediu porcesc. E prea minunat! Plaja in cauza (daca am putea spune asa – vezi poze) are tot ce se poate mai bun vazut de mine din litoralul Marii Negre. Are apa minunata din Vama de langa epava, fundul plin de verdeata si pietre si animalute de la Agigea, si stancaria spectaculoasa de la Shabla, toate adunate intr-un iar excelent pool de training cu adancimea medie de 3 m. M-am catarat pe pietre, m-am dus in mini-pesterile de pe acolo, iar la comisura stancilor din larg exista sub apa intre stanca din dreapta cum te uiti si una subacvatica la vreo 2 m o punga de ~ 4 metri adancime cu nisip alb-alb si cu peretii aia curbi pe langa, gizaz! am stat o jumate de ora doar acolo. Minunat loc, minunat! Poate ajungem duminica viitoare mai multi. Mi-a placut si modelul turismului de bariera care ne-a usurat de 4 leva, ca-n Mamaia, insa tot incerc sa vad de un drum ocolitor care ajunge in golful celalalt, unde era un fel de capitanie si barci, si o priveliste… ramai prost, ce comori la atat de putin mers de Cta. Ca sa nu mai vorbesc de intreaga rezervatie din spatele bungalow-urilor organizate din dreapta “statiunii” cum intrii. De mers si acolo o data si stat macar o seara.

La plecare aventura s-a incheiat cu niste scoice mestecate pe fuga amenintate de ploaia care pana la urma ne-a prins si ne-a facut ciuculete cand urcam dealul spre masina. Eh, aventuri. Fu frumos, si de abia astept sa mai ajung acolo. Nu stiu insa ce o sa se intample cu drumul la intors caci abuteiajul Costinesti – Constanta dureaza in jur de 3 ore. Otopeni – Victoriei e un copchil de tzatza pe langa.

Vama za Vama

· · , · 1 Comment

Tagged: , ,

Sambata seara o boschetareala f. placuta la intoarcere de la Shabla. Foarte misto, DJitza mi-a umplut seara, parca The Hives n-au fost deloc din ce-mi doream in rest… muzica foarte buna in Expirat, minune! M-am afumat ceva. La Shabla fost fain cu toate ca batea vantul. Valori intrinseci. Cre’ca a fost misto ca n-a fost asa plin… de la L.P. citire…

blablabla… now _work. azi e ultima zi de rac.

Postul din 13 iulie 2008

· · · 1 Comment

Tagged: , ,

Fost ieri la Shabla. Frumos de tot, vizibilitate foarte buna, desi chiar la locul ‘nostru’ erau incredibil de multe meduze. Iar m-a piscat una insa de data asta n-am mai asteptat: am facut ce zic pescarii sa faci. N-a disparut durerea insa nu s-a mai imprastiat, exact cum zicea si la ‘manual’.
Am vazut un delfin urias (pt. Marea Neagra), singuratic, probabil mascul de vreo 2.3 m. Parea un leu de mare daca n-ar fi avut inotatoarea pe spate, era chiar langa noi la 20 de m, din pacate pana m-am bagat sub apa, mi-am pus vizorul si am inaintat s-a dus, n-am vazut nimic, n-a stat si s-a indeparat. Oricum senzatia… Plus, am fost o tzara mai la nord, in pool-ul abia descoperit data trecuta cu Ionut S. Excelent, m-am simtit “ca la mama acasa”, si misto, avea de toate, si labirint de pietre, si apa mica, si pesti, si bariera, si hau dupa; iar chiar la intrarea in apa era o gaura destul de mare care atingea cam 5.5 m, poc-poc-poc facea in urechi:) Frumos! Ar mai trebui sa mergem acolo si cu toate fetele, si cu saltele si cu fotolii de apa… si ma gandesc acum: as putea lua un sac mare de plastic in care sa strangem meduzele din zona si pe urma sa le dam drumu in larg ;)

In Vama n-am stat decat pt. un suc, era semi-full… dar eram destul de obositi n-am ramas. Si azi niste valurele mici, frumusele, cu putere undeva pe langa Mamaia sat, intr-un loc cu fitze… pacat ca nu mi-am luat si placa. Next time.

Shabla end iunie 2008

· · , · Leave a comment

Tagged: ,

Fost, stat de miercuri dupa-amiaza pana joi la pranz tarziu. Fun, obositor. Minunat. Apa nu tare limpede, dar am explorat cu Ionut niste ape spre Nord un pic, mai mici, foarte placute si calde, training-gagici-pool. Next time. Balacit cu saltele, certat cu gacicile, foc din conuri de brad noaptea, vin. Cort! My 1st time, intuitia functioneaza: cort ~= pneumonie. Si … cam atat. Mai vreau, dar pregatiti mai bine (neopren full f. subtire de vara anti-stres meduze, izoprene si umbrar pt corturi). Mi-s rupt… Poate sa vie si niste poze.

Maine… un pic de munca si probabil Vama. Desi, o dau in obligatie sociala, as sta cu burta in sus si n-as misca o ghiara.

Am vazut delfini la Shabla

· · , · Leave a comment

Tagged: , ,

4 delfini. Si ieseau cate 2,3 la suprafata, doi dintre ei sincron. Moment frumos, toata lumea a ramas cu gura cascata si a fugit spre mal. Inotau la 40 de metrii de tarm si mai tarziu i-am vazut si in larg. De fapt Ionut i-a vazut, noroc cu el. Gratiosi – mi-as fi dorit sa-i fi vazut in apa prin vizor. Cred ca as fi avut un orgasm semi-mistic. La noi n-am mai vazut de delfini in mare din anii ’80. Vii.

Si mi-am belit putin pe omoplatul drept neoprenul subtire. Ma gandesc serios sa-mi iau in masina pe langa trusa sanitara obligatorie si chestiuni mai hard-core de gen ac si ata chirugicala si o penseta. Cand am sarit pe spate in apa chiar la inceput valurile, erau un pic, m-au dat intr-o stanca de la fund mai rasarita. Apa a fost asa si asa, din cauza ca era agitata. Bun… si poate exista ser anti-toxic pentru meduze. Cred ca m-a piscat o balarie prin apa pe tibie in Vama si de la pranz am piciorul amortit al drq de enervant. Si acu’ se difuzeaza; sper ca in trei zile sa treaca.

Si o Vama aseara cu Marius si prieteni de-ai lui Petru. Fine, desi nu tare agomerat si sictiriti de euro-trash-cluba playlistul super-obosit care se auzea peste tot. Ne-am refugiat la rockeri unde a fost chiar bine: cu Guns, cu Iris, cu Floyd… Spre dimineata mi-am luat si felia de boschetareala, dar subtirica. Pacat, ca as fi vrut sa ma fi tinut mai mult timp. Ah, si sa nu uit de uratul grup de tarani manelisti care ascultau muzica populara ostentativ din masina cu portierele deschise. Nu prea am consonat eu cu ‘Salvati VM’, ‘Vama s-a stricat’ dar astia erau chiar nasoi, faceau la ura, venisera acolo sa vada “tate goale” si hippioti. Turismul in alte culturi e interesant si nobil precum idee, dar evident partea cu respectul e in continuare civilizat necesar-obligatorie. Cum ma ascundeam dupa barca de Geamanul burtos, bonom si non-urban care tinea musai sa “bem un vin cu el” :)

Coacem cu Lore si D&I o escapada pe joi, vineri cu cortul la Shabla. Am intalnit cu nene c-tean acolo care mi-a laudat tare frumos malul inspre sud. Il bate de 4 ani si cica minunatiile nu se opresc: tunele si galerii subacvatice si alte din astea. De abia astept:) Oare stia el ce stia de intrase in apa cu un full subtire. Mai, daca ma pisca o lighioana mai mare?! …

Si-s rupt de oboseala dar am de lucru. Ca tre’. Poate pe vara bag conventia cu “non-workin’-we”.

now _work …

Postul din 02 iunie 2008

· · , · 1 Comment

Tagged: , ,

dscf5219.jpg O Shabla-n we, sambata cu mini-familia P :D Nice, de inceput de sezon, desi apa cam rece, m-a rupt la oboseala duminica. Printre pietre, serpuind… rauri-rauri de roca vulcanica. Anul asta merita incercat si mai incolo spre Tyulenovo – daca nu ne vom contra prea tare cu fratii vecini si bulgari. Si niste midi. N-am chef sa scriu, voi reveni cu 1 poza :D Si-o Zagorka bauta-n Vama pe final cu frig si-aceiasi plaja hippota.

Entry for September 09, 2007

· · , · Leave a comment

Tagged: , ,

Shabla ca o izbavire! Di la atata munca. Merita si spala… of Doamne ma mir si ma tot mir cat de mult poate sa (ma) spele apa. Ce draci si stare de iritare aveam inainte, ce minte descretita am acum! N-am stat sa ma gandesc serios: totusi daca marea nu e un moft?

La anu’ o sa iau un pumn de monede si o sa le aruncam in apa sa facem concurs: cine scoate mai multe monede din apa intr-un timp dat. Moneda Oanei cazuse in dunga cred:D

Pe final am vazut si golfuletul de alaturi cu platoul de stanca sub 2 m si insulita din larg. Insulita care prezinta o falie foarte interesanta in care se stransera niste meduze imense de genul juma de metru lungime si 30 cm diametru. Neurotoxina! Ce m-am speriat cand m-am trezit brusc cu una langa mine ‘din senin’. Se faceau si trageri in larg, am vazut un obuz cum a intrat in apa ce splash imens a facut (desi era mic vizual era tocmai la mama dracu’n departare). Poate isi revine si vremea ca Septembrie a inceput cu stangul (mai sa-mi bag unghia-n gat) chiar din prima zi de ziceai ca e sfarsit de octombrie si-mi venea sa zic poezia cu cri-cri.

Toamna-iarna vs. primavara-vara. Buc vs. Cta! :D Habar nu am ce/cum va fi.