Category: jurnal de baie

Postul din 7 noiembrie 2009

Ce vreme splendida este afara!:) Cald, soare. Tras o fuga la mare: valuri bune! frumusele. Pacat ca apa rece-rece, undeva in jur de 12-13 grade, poate mai putin. Lasat gura apa ca la prajituri. Fost la Casino, erau catva kiteri spre capat de Mamaia. Era si unul cu un scuter pe apa, in costum full. Ce critzalau trebuie sa fi fost pah capul lui ca batea un pic de vant pe mal.

Nice:) So nice. :D

Postul din 3 octombrie 2009

RT @kul_work a venit toamna… acopera-mi inima cu cevaaa… valuri mari! dar n-am intrat in apa. era prea rece (afara). it was supposed to be fun. la Casa Casatoriilor nu se inaltau asa mult sa merite si in fata era asa o inghesuiala de masini si de nuntasi…

… sa vedem diseara ce se intampla, poate imbratisam niste boscheti draguti in Friends. Doaaamne, ce-ar fi intrat un Control bucurestean betiv-betiv! :D

Postul din 26 septembrie 2009

Baie de control cu Cristi la capat de Mamaia. Desi a fost vant puternic azi-noapte pe mare si la 11 cand m-am trezit pareau marisoare pe webcam… cand am ajuns noi la 14 nu prea mai erau. La a doua groapa chiar nu se inaltau cat trebuie, luat vreo 2 kiddie-like la prima. Apa cu 1-2 grade mai rece. Gata, m-am cam resimtit la oase, ma doare spatele. Mai intru doar pt valuri mari. In rest… aer curat. Am inceput sa ma bronzez :).

Postul din 22 septembrie 2009

Ce valuri frumoase! Mers mai pe la 14 asa, initial la Casino – dar acolo erau mici si erau si salvamari – tot la capat, dupa a doua groapa, de data asta mai cu calm si cu rabdare. N-am mai lasat nimic la paznici ca nu pareau de incredere, am ascuns cheile pe undeva. Se formau valuri misto, au trecut vreo 2-3 ziduri de apa peste mine, sareau de 1 m. Ce sublim ma balanganeam intre peretii de apa asteptand pe cele mari. Am avut asa un moment, aaaaaah Doamne!:) Mai aruncam o privire la mal, ma mai chioram in larg, mai asteptam. Frumos. Ducking.

La un moment dat nu stiu ce am facut, cre’ca ori am obosit ori s-au lasat valurile – si a crescut nivelul mai mult – ca am pierdut groapa si m-am intors si am luat la prima. Bune si acolo. Am luat un colt de placa-n frunte manevrand-o aiurea la unul de… bine ca-i de spuma.

Frumos afara de parca-i vacanta ideala. Stat un pic si la adapost cat sa se scurga costumul. Mi-a mai trecut din dorul de duca, probabil de la adrenalina. Deja ma declar multumit de acest Septembrie :) si vad ca si lucrul intra bine.

Postul din 21 septembrie 2009

Valuri si astazi. Dupa 5, la capat de Mamaia. Fost singur dupa a doua groapa si erau valuri grupa mare. Un pic mi-a fost tarsheala. Luat unul mare si bun de duduia placa sub mine prins intre doua emotii: sa ma bucur sau sa-mi fie frica?

Si tocmai ma intrebam ce drq cauta din banii publici paznici langa terasa lui Mazare? Cand… cat eram eu departe dupa a doua groapa un tiganel trece pe langa punga mea cu haine o ridica si merge mai departe. Nu se poate / ba se poate !… si dai si pedaleaza inapoi, si dai si inoata… si ala se indeparta, si nu reuseam sa-mi scot labele, ma daramau valurile. Noroc cu paznicul care mi-a pazit harnasamentul si am reusit sa fug dupa hot. Si dai si fugi:) limba scoasa de juma de metru. Noroc cu somata din copilarie ca am reusit sa-l “invalui”, sa-l pacalesc si sa-i ies in fata. “Stai sefu, nu da, am gasit-o si eu”. Tare m-am abtinut sa nu-i rad una. Eh, recuperat-o si inapoi. De acum incolo imi voi tine toalele in cascarabeta paznicului, nu se mai poate domne! ‘Ti-ar Romania drq sa-ti fie.

Bun. Nu stiu daca a fost o idee foarte buna sa intru inapoi in apa asa infierbantat cum eram (vad eu maine dimineata) dar am luat inca un val bun, la prima groapa, fix pana la mal. Si deja se facuse 6 si era prea rece. Aventuri :).

Postul din 19 septembrie 2009

Surf up! Cum sa dau sa ies din scara ma izbeste o rafala de vant sarata: valuri! :D Oh yeah. Am tras o fuga rapid pe stomacul gol ca n-am rezistat. Batea un vant puternic si plaja era goala. Erau doi kiteri care se dadeau in draci si mama ce de sarituri si ce de inverteli mai faceau, pfua! Erau valuri mari, cam rupte, tragea puternic. M-am suit pe vreo 5-6, si frumos pana la mal cu roteli stanga-dreapta, nice! Doar pana cat am obosit. Apa caldisoara, gen 19 – dar afara frig. Am stat si m-am uscat dupa un paravan, ah! ce soare superb si imblanzit de septembrie era. Mai ca m-as fi intins… O bucata de fericire goala.

Colateral: de vreo saptamana am o pofta de munte grozava. Tre’ sa fac cumva sa ajung doua zile pana nu vine frigu-frig… un Busteni, un Zarnesti, un ceva. Cu o noapte PE munte; chiar si-n timpul saptamanii.

La intoarcere remixul se pupa atat de bine cu astfaltul plin de frunze uscate si soare decolorat. Am umplut casa de nisip.

Postul din 11 septembrie 2009

Azi valurile au fost mai mari si mai regulate. Cateva serii chiar misto. Pierdut una chiar buna-buna. Strecurat printre kiteri si bucurat de mare, paddling. N-am stat mult, doar cat am obosit. Si la cat eram frant de la lucrul de azi-noapte (se mai intampla si din astea! :O si inca nu s-a terminat) ce Zen sunt acum! :D Good September viby. De-ar fi asa in fiecare zi… :)

Postul din 9 septembrie 2009

Surf up! In sfarsit… n-au fost chiar de hula, dar au mers in a doua linie, dupa groapa. Cu Nanu si Pax la capat de Mamaia. Marea murdarica, recisoara gen 19-20, dar valuri bune. Destul de puternice, tragea ceva. Am luat doua bunisoare si altele fara placa, bodysurfing asa, mai ales in a doua repriza.

Nu intelegeam de ce se luase unul de mine care-si repara motocicleta ca am sprijinit placa de masina lui c-o zgarii:) Ceva in aer. Unu: m-am dus cu doua valuri simultane fara placa dar care au fost atat de puternice ca m-au luat si m-au trantit serios de fund, de doua ori, prima oara crezand ca am julit costumul pe omoplat dar am avut noroc. Chiar ca am avut noroc! O cincime de rotatie mai putin si acum eram la spital cu umarul franjuri. Doi: vine un val, si nu stiu cum naiba il iau ca stau cu placa fix pe butoiul care se rostogolea alb sub mine ca la circ. Funny, dar… not so funny caci placa a cedat, nu a mea ci a lui N. Deh! nasol taman acum in mijloc de sezon, dar nu-i rupta chiar de tot merge mai cumintel cu ea.

Si cam atat. _work… a lot. Sa vedem si maine.

Postul din 1 septembrie 2009

Surf up! Yeah! A inceput sezonul. Si ce daca e marti si am carca de lucru si mai tre’ sa suplinesc si supportul pe perioada c.o. … jean boxeaza. Erau valuri de dimineata pe webcam, si pe la 16 am tras rapid o fuga. Frumusele valuri, cam tragea sub apa, am prins mai multe si vreo doua de toataaa frumusetea pe plan vertical ajea… viiuuuuum! Ohhhh yeahhh:) That’s good life:D Ce serotonina, ce sexe-n plexe, ce kids… valuri frate, valuuuuri!:D Sper sa o tina asa toata luna; si la mai mare!

M

Postul din 29 august 2009

O Vama plina intradevar. Foarte frumos la inceput pana ce alcoolul zgomotos si vesel din cele doua beri si jumatate (adica la 0.33) si-a facut disparitia sa din creier. Cu dansat pe strada cu necunoscuti, cu schimbat cluburi, cu companie placuta. Foarte misto urme pe buze lasa Corrido Sangria. De ce am cedat atat de usor? <“destinul” meu – o promiscua si jumatate>. Misto replica, dar atentie! este vorba de complexele mele (sunt chiar curios de interpretarea terta, corecta dar nu si politic).

Posibilul enervant L. se juca ca un copil de maidan in valurile nisipos tarshiitoare de la Shabla Tuzla. Si mai sa uit! Am vazut adiacent si malul inalt de la Krapets si piscinele europene aferente caci nu-i de coborit acolo. Arata altfel decat pe Google Earth, locul are frumusetea lui de golf virgin cu padure spre Shabla si-i de explorat si spre Durankulak. Pare insa excelent pentru valuri de surf.

Da’ a meritat tot. Incheiata maiestos, un maiestos urmarit, obosit-penibil prin recurenta incercarii, de un Floyd (ei erau cu maiestria) cu “Comfortably Numb”. Atunci cand “viata se aseaza cumva, toate lucrurile sunt la locul lor” si marea pe amurg de lumina intr-un colt de tara, la o cafia, iti da o confirmare dupa care alergi de multe ori, fara sa stii ce / cum.

“Cum? La 30 de ani, neinsurati / nemaritate si fara copii.”

Postul din 20 august 2009

Azi ar fi trebuit sa fie zi de doliu. Pentru neplecarea mea in KL. Am suferit cum stiu eu mai bine: sub apa, cu gura si sufletul pana la urechi :). Tras o Bulgaria de-o zi amin! libera cu Luca family. Suprinzator de bine, simtit de milioane. (Poate uneori e bine sa mai schimbi si gasca). Ei virgini in ale scuba-duba se bucurau precum copiii mici, mai ales Luca care era ca “pestele in apa”. Observ ca se intampla asta de cate ori duc zodii de apa la Shabla, li se sparge o lumina interioara pe fata de-s de admirat.

Bun ase. Sculat lenes de la 9 (! – civilizatia asta facea, se grabea stupida spre servicii prin toate orasele de pe traseu), ajuns pe la 12, cu Matizachele packed. La locul nostru cam era bulau, n-am intrat decat cu Cristi in apa, in “fiord”, asa sa-i arat, cam tragea, usor sport extrem, dar a fost ok – doar cateva belituri de control firave. Am excelenta inspiratie sa le arat inspre Tiulenovo roci si locul pescarilor, cand… la pestere era apa linistita. Pai, nu dam o tura de dupa bolovanul din pestera? Ba da. Dar nu stam noi aici ca in alta parte nixam apatie? Si-am stat. Cateva ore bune. Foarte fain. M-am suit pe stanca / insula de langa – are o cordelina otelita pentru suport la urcare pe acolo, deranjat niste cormorani din siesta lor, facut poza “la inaltime” (care-s yet to come; venira). So very fun. O zi misto.

Pe la 5 hai sa mergem la niste scoici unde iar ne-am lungit cu 10 feluri de mancare, 5 persoane in echivalentul a 120 RON. Spre seara: “dar ne grabim?” oh nu. Si nu c-am avut noi oo sa face litoralul bulgaresc si grecesc pana se terminau banii de pe toate cardurile sau macar pana luni dimineata, dar macar de-o baie la Rusalka am ajuns. La Rusalka taxa de intrare s-a marit la 5 leva, dar un batranel simpatic ne-a lasat sa intram ca era seara si l-am spaguit samaritean cu doua doar (desi la iesire ne-au cerut spre verificare cartonul de sedere, insa ridicatul umerilor a fost suficient de impaciutor incat sa ne ridice bariera). Hai sa-l duc pe L. la stancile din larg. Cand ajung acolo… ii cer putin vizorul sa fac o verificare de meduze. Era una medie care statea langa perete cuminte. Zic, e bine. Ne balacim noi pe acolo… cand… hopa meduza la noi. Zic, a luat-o curentul. Bai nu, aia venea spre mine! Atacul meduzelor, pampam! Bai, nu-i adevarat. Ma uit mai bine, aia chiar venea. Ii cer lui Luca s-o “execute” cu labele si asta-mi confirma, avea comportament de animal in stres. Chiar in halul asta sa fi evoluat meduzele in ultimii 10 ani? Ma mult mir. Astuia i-a ars si niste toxine pe moaca, din apa ajea, noroc ca eram pregatit ca cercetasii (marini) cu sarea la mine.

N-am reusit sa bem o bere-n Shabla (desi chit ca este cat Cobadinul, am vazut minim 4 restaurante / terase, si toate foarte onorabile, iar oamenii imbracati frumusel, de seara). Schimbat 10 leva unui compatriot ratacit sau “ratacit” pe la supermarket (ce dracului cauta acolo la ora aia?) si ne-am intors spre tara. Am trecut si prin Vama unde am ras doua beri la o terasa si una-n Expirat, cam golut, cam frigut, dar frumusel, insa nu eram de stat. Frumoase fete-n Vama.

Eh, si uite asa am purtat io doliu azi. :). Amin!

Postul din 15 august 2009

Azi, dupa alcoolizarea de aseara din Office pe “bonuri de masa”:) de fun cu fite, N. insista si ma trezeste pentru o Shabla de control, ca desi a fost vant saptamana asta pixam valuri. Pentru variatie decidem sa schimbam locul si dam de unul nou dragut inainte de paduricea apropiata locului “nostru”, desi imi doream sa ajungem dupa Tiulenovo. Frumusel foc sub apa: labirinturi de bolovani uriasi, o pestera dubla sparta, cu arcade ce functionau precum gheizer, pool-uri cu adancimi de 4 m pline de bolovanis, pesticime colorata (rosu cu negru si argintiu), un capac galben amenintator de la o sticla de suc cu gatul mare :). Din pacate marea destul de agitata nu ne-a permis multe, in pestericica n-aveam cum sa intru. Privit marea cu gandurile aiurea. Nici nu mai tin minte de cand n-am mai “cazut pe ganduri”.

La intoarcere fost la Dalboka, ras o portie de scoici clasice, au renovat astia, s-au dezvoltat. Plin drumul de noi eoliene si inca se mai impanzesc. O salata de melc rapana careia lamaia stoarsa deasupra i-a ridicat rangul la tres bonne. Leisure time. Now… cam somn. Din coada ochiului Vama parea a fi arhiplina-n seara asta, de unde rezulta pas. Nu stiu daca ma duc maine la Editors, s-ar putea sa fie la schimb cu timp valoros petrecut in familie, d-om vedea cum bate vantul.

So far, so good.

Postul din 26 iulie 2009

Un week-end frumusel. Inceput cu o zi fortata-n liber vineri, petrecuta pe plaja in principal, cu I. si chiar si cu placa (si-a luat si el:))… mai frumos decat ma asteptam. Are “putrezitul pe plaja” valorile lui, desi mai ca-i precum cafeaua: ca sa devina arta tre’ sa fie destul de rafinata ;) Dar nu-i rau deloc chiar si pe fuga – si da, stiu, ar trebui sa fac asta MULT mai des. E la doi pasi. Valurele mici, dar placute, pacat ca vantul a picat spre seara. Sambata o Agigea, din pacate cu o apa tulbure – plina de microorganisme – ca de abia imi vedeam labele. Mission aborted, back to “putrezire”. Nice:)

In Vama eu nu stiu daca mai merg vara asta. In nici un caz treaz. Imi este deprimant. Nu pot sa accept ca aia nu stiu sa(-mi) puna muzica. Nu pot sa accept bucuria de pe “Videli Nochi” din Stuful tzaranizat la maxim (ca-i moka si la indemana) asa cum o faceam acum 10 ani. Nu pot sa accept ca astia din Control n-au fost deloc la biserica si sa le pice curentul cand aveau si ei in sfarsit! vreo 3 mese pline. Nu pot sa…
E rusinos ca toata Vama sa fie facuta de atmosfera si de muzica din masina. Ori alcool care sa culce cuminte la pamant toate pretentiile si sa niveleze nivelul de distractie, ori… de 2-3 ori pe an Controlul din Buc, sau stiu eu ce alte petreceri tematice 30ish. Ok.

Si cred ca imi ajunge si cu depresia. Ar fi cazul sa ma apuc de munca. Este posibil sa fie prea tarziu pentru Malaezia, dar… poate am super-bulan. E rusinos sa stiu ca n-am plecat anul asta mai nicaieri pe unde mi-am propus, si ca la intrebarea lui Popey ca “ce am facut pentru sufletul meu in ultimile 6 luni (besides L.)?” am ridicat din umeri. Nu stiu ce vreau? Nu-i nimic, exista cursuri si pentru asta. Metodologii, americanisme.

Iar legat de umanismul oamenilor din jurul meu care nu-s oameni buni, nici oameni rai, ci oameni… Nu stiu. Pana la urma chestia asta cred ca va ramane asa forever. Sunt centrul universului meu. ‘Fuck around’ is not ok. Din nou. Leave it. Era buna intrebarea aia cu “asculta de fapt ce vrea viata de la tine”.

Postul din 18 iulie 2009

Baie noctura aseara cu L. si Pax. No pancake, yet. Baia misto, un remember mai putin glorios de acum catva ani. Poate ar fi de repetat. Dar nu si cam rusinoasa experienta de a nu avea unde sa bei o bere la 1 noaptea in acest multi-cultural oras al Constantei. Noroq cu non-stop-ul Telegraf si cu scarile dinaintea portului Tomis. Planuri? …

Ah! Experimentul cu “amfetamine” a esuat cu brio. Se pare ca sunt prea “sanatos” pentru asa ceva. Efectele secundare m-au coplesit, desi in cateva zile am invatat despre mine chestiuni interesante. Pe care le-am strans intr-un .txt, iar cea mai interesanta fiind asta.

I’m so fucked up.

Postul din 8 iulie 2009

Am ajuns cu Ionut dupa digul ala de la Petromidia. Dar era cam sec, la ce sa ma fi asteptat? Si n-avea decat inca un rand de stabilopozi sub apa. Nu sunt ca digurile din larg din Mamaia pe mai multe etaje sa faci slalom printre ele la urcare:) Dar plaja aia… chiar minunata.

De ce oare se inghesuiau pestii pe luna plina sa iasa afara din apa? Ciudat. Ii prindeam cu mana, prinsei catva, imi pareau negrii si urati, sper ca erau guvizi normali :D Cam beui, s-a rupt si putin filmul, dar nu mi-e jena deloc cu rezistenta slaba la alcool. E chiar sanatos ca am renuntat la bautul ocazional, desi aseara ce era de sarbatorit / inecat?

Putin cam in urma cu munca, nu mai fac nici o planificare pana nu revin la zi. Si diseara niste clatite, si poate si some pancake. Sau american pie, din astea :D … de import sa fie. Fanteziile mele? Tre’ sa cumpar fineti d’ala bun. Novisadul e departe, eu nu-s sofer de 1 zi pana acolo singur.

Postul din 6 iulie 2009

sb
Un we lung cu mai multe sute de km la bord. O (alta) escapada la Sibiu de data cu niste nadabai pe care le-as caracteriza ca cel putin ‘interesante’. De cum incepuse drumul mi-a trecut prin cap: “de bine nu poate sa fie, dar hai sa vedem pana unde pot merge lucrurile si mai ales ce vom invata nou din asta”. Desi in final, la nivel de fapte, s-a intamplat exact ce trebuia si ma asteptam sa se intample, fiind chiar placut. De spicuit dintre negrele premiere:
– sa mergi cu o fosta intr-o calatorie, dar ea sa-ti declare pe drum ca in seara respectiva vrea sa faca amor cu un tert si tu sa nu-i stai in cale. urlete, plansete si josnice amenintari.
– si una de care ma temeam demult, si cumva ii eram curios in intampinare: un booty call cu tine in pat, intr-o nesimtire crasa fata de intimitatea ta si a celui de pe fir intrerupta doar de “ce-ar fi sa te duci sa vb la baie”. nu vorbim de aceiasi persoana.
Cu cat timpul trece cu atat ma aproprii din ce in ce mai periculos de portbagajul din visul lui Luca. Dar lucruri noi invat: ma intereseaza in mod deosebit dependenta de neurotransmitatorii anti-fericire, adica de mizerii. Si sunt cu adevarat nebun, imi distorsionez realitatea. Creierul meu trebuie sa fie in permanenta ocupat cu chestiuni creatoare altfel ma intorc impotriva mea. La SB n-am aflat ce vreau de la viata, iar pentru rapoartele de activitate imi mai trebuiau date. Gomorra n-am vazut ca n-au vrut sa ma lase sa cumpar 5-6 bilete cat ar fi trebuit sa-l faca sa-l ruleze, se pare ca trebuia sa fie un act de cultura de masa. Pacat de afisul surprins pe graba si de indicatiile simpatice spre cinema ale localnicului intrebat. Poate il prinz alta data. Frumosi mai erau adolescentii de la terasa de langa Cinema Arta, toti patru si fetele si baietii – youth. Fete frumoase-n Sibiu, casele 1800+ mai de apreciat decat 1400+; pielea-mi facea o puternica nota discordanta bine ca stiu sa vorbesc corect, iar parcul din spatele hotelului este mega-minunat (insa sub Romanescul Craiovei totusi :) ) continuandu-se chiar cu padurea spre Palninis – n-am reusit sa-i termin potecile pana la urma desi facute-n mai multe reprize.

Dar… a fost si partea buna. Vazut jumate din Transfagarasan, mai putin impresionat, de bifat clar si oricum ramas si loc pentru o data viitoare (eventual chiar cu masina mea, si la volan). Iar de trecut, am trecut si prin Busteni la un gratar unde am invatat total suprinzator niste lucruri despre mine si despre ascendentul meu * privite tert. Duminica s-a lasat cu o Shabla – blabla Shabla, vizibilitate redusa < 5 m, prins ploaia in apa – vazut frumos sub, si foarte interesante jumpurile la care n-am participat decat cu unul timid actiunea-i derulata la persoana I parandu-mi-se insa puerila (oare numai adrenalina din nervi imi excita creerul mai nou? desi nu, submersia a ramas la fel de interesanta).

Oricum vesti bune viitorul are. Escapada s-a lasat cu numere de telefon sterse si YM-uri puse pe ignore, ca e prea mult. Chestiuni deja incalcate azi, dar fie!

*
– usor nebun
– usor gay, efeminat
– omega male, nedominant
– parte agresiva
– inf
– nasol cu autoritatea
– defocalizat
– moale – tare

– sensibil
– de treaba
– istet
– ancorat, carring & empatic
– saritor, helpfull, altruist
– rac

Strada soldat Neagu Florea

– 31
– nunta P&A. sa traiasca! nice, dansuri :)
– “- ca am dat vole 100 de votca si cand am trantit paharul pe masa ai izbucnit brusc in lacrimi. (wtf!? Lore…. :((( hai mah…)”
– strada d-lui Soldat. never again? masochism curat. ganduri prin parc prin Floreasca si amintiri de pe Garibaldi, si nervi si draci si sughituri si piatra cubica frumos ferchezuita de oras nou din celalalt parc, si terasa Silva in trecere si mosul ala care trecea strada in etape cu doua bastoane si kefirul sorbit la 8:52 dimineata in Dorobanti. da, acum m-am simtit viu.
– si aiurea cu berea in mana pe strada, si furat, si stradute, “vai ce m-am speriat”, si cainii, si homelesii de pe banci, si curva jalnica cu “nu vrei un sex oral? nu – bere nu ai?” si soldatul de la ambasada, si berea din Control, si pustii fantastici, si motorul ne!-incalecat si back2base.
– ah! si sa nu uit, ai ajuns in Baneasa pana la urma fara sa vrei constient, instinctiv si ti-ai frecat fruntea de un copac. nu, nu vroiai sa ajungi in Otopeni, vroiai la padure.
– o baie pe super-cinste dupa ce venit de la nunta
– o iubesc. ce ochi avea.
– munca?